Zâmbiți larg! Găsiți-vă motive de bucurie! În prima zi de vineri din luna octombrie, celebrăm Ziua Mondială a Zâmbetului, care poate fi sărbătorită în cel mai simplu și firesc mod cu putință: dăruind un zâmbet celor din jurul nostru, amintindu-ne că zi de zi putem găsi motive – cât de mici – pentru a ne bucura. Ideea unei zile mondiale a zâmbetului îi aparține artistului care a creat icon-ul Smiley Face, binecunoscut tuturor.

Este vorba despre Harvey Ball, designerul care a creat pe un fond galben fața zâmbitoare, un desen uluitor de simplu devenit ulterior simbol internațional. Harvey Ball a câștigat doar 45 de dolari pentru crearea Smiley Face pentru o companie de asigurări și niciodată nu a cerut drepturi de autor. „Pot să mănânc doar câte o friptură și pot conduce o singură mașină în același timp” obișnuia să spună Harvey Ball. Fundația înființată de artist a inaugurat și Ziua Mondială a Zâmbetului, ziua în care încercăm să facem lumea mai bună cu fiecare surâs. „Fă un gest de bunătate. Ajută o persoană să zâmbească” este mesajul lăsat lumii moștenire de artistul care a creat Smiley Face. Iar dacă dispoziția nu vă ajută, vă recomandăm noi 3 autori alături de care să sărbătoriți Ziua Mondială a Zâmbetului.

„Cred că succesul meu se datorează faptului că transmit speranță” spune Jonas Jonasson, scriitorul suedez devenit un fenomen global după publicarea romanului de debut „Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastră și a dispărut”. Tradus în mai mult de 45 de țări, Jonas Jonasson și-a câștigat milioane de cititori fideli prin stilul romanelor sale, cu intrigi uluitor de inventive și umor din belșug. După ce în viața particulară s-a luptat cu teribile momente de anxietate, pentru care a trebuit să se trateze medicamentos, Jonas Jonasson s-a reinventat. Și la fel ca Allan Karlsson, protagonistul romanului său de debut, „a sărit pe fereastră”. A luat o decizie extremă, a descoperit forța vindecătoare a scrisului și a unei porții zdravene de umor. Rezultatul este îmbucurător și pentru milioanele de cititori de toate naționalitățile ale lui Jonasson, pentru că marele atu al scriitorului suedez este faptul că știe cum să ne aducă zâmbetul pe buze. Cel de-al doilea roman, „Analfabeta care ştia să socotească”, păstrează în linii mari, „rețeta succesului”: oameni obișnuiți ajunși în mijlocul unor întâmplări cu totul neobișnuite, o intrigă năucitoare prin inventivitate și umor de toate nuanțele – de la cel subtil, la umor negru. De fiecare dată surprinzător, inepuizabil în privința imaginației și resurselor comice – aceasta este impresia pe care ne-o creează cel de-al treilea roman al lui Jonasson, „Asasinul Anders și lumea pe înțelesul tuturor”. Trei personaje neobișnuite – un asasin cu un „parcurs profesional neobișnuit”, o preoteasă fără Dumnezeu și un băiat bun la toate – sunt eroii acestui roman, proiectați în situații dintre cele mai hilare, după bunul obicei al autorului suedez.

Cine e amator de umor hâtru, ironii usturătoare și apreciază viziunile parodice asupra realității poate alege cartea „Anarhie pură” a lui Woody Allen. Câștigător al patru premii Oscar, Woody Allen este cunoscut în primul rând ca regizor, producător și actor, un nume de referință în Cetatea Filmului. Regizorul american merită însă descoperit și ca scriitor pentru stilul caustic în care tratează realități dintre cele mai diverse ale societății americane. În stilul său iconoclast, pus parcă mereu pe joacă, surprinzător prin asociațiile pe care le face, cu umorul său inteligent, Woody Allen oferă cititorilor în „Anarhie pură” un volum numai bun de citit de Ziua Mondială a Zâmbetului. În cazul scriitorului american, zâmbetul va trăda uneori autoironia, alteori „bășcălia” pură. „Anarhie pură” conține optsprezece povestiri pe diverse teme desprinse din realitățile new-yorkeze, dar nu numai. Reținem povestirea „Așa mâncat-a Zarathustra” pentru ineditul ei. Autorul face o analiză a dietei lui Nietzsche și pune sub lupă mari gânditori ai lumii dintr-o perspectivă mai puțin obișnuită: preferințele lor culinare.

Un autor pe care nu avem cum să-l ignorăm de Ziua Mondială a Zâmbetului este David Lodge. De două ori nominalizat la premiul Booker, pentru romanele din „trilogia campusului universitar” (din care fac parte „Schimb de dame“, „Ce mică-i lumea!” şi „Meserie!”), autorul britanic oferă cititorilor săi construcții literare provocatoare, unele amuzante, altele îmbinând drama și comedia, în bogata și vechea tradiție a literaturii engleze. Profesor universitar el însuși la Universitatea din Birmingham ani îndelungați, David Lodge cunoaște lumea academică din interior. Nu ne miră astfel faptul că romanele din trilogia campusului sunt și cele mai populare cărți ale sale, traduse în peste douăzeci de limbi. În „Schimb de dame” intriga romanului este una simplă: doi profesori universitari, un englez și un american, fac schimb de catedre printr-un acord universitar. Folosind comicul de moravuri, de situații și de limbaj, autorul britanic construiește însă  un roman cu un umor savuros. Se va ajunge, bineînțeles și la un schimb de dame, iar șocul cultural trăit de fiecare profesor va potența comicul situațiilor într-unul suprarealist. Un volum interesant semnat de autorul britanic este și „Născut într-un ceas bun”, memorii din perioada 1935-1975. Spre deosebire de romane, în memoriile sale David Lodge folosește un umor fin, umbrit de o undă de nostalgie. Cartea este interesantă și pentru reconstruirea atmosferei Angliei anilor 50, când dogma catolică impunea reguli destul de rigide. Avortul și homosexualitatea erau interzise, iar castitatea până la căsătorie o cerință firească. David Lodge amintește și de mătușa Eileen, cea care i-a insuflat pasiunea pentru literatură și i-a vorbit pentru prima dată de Jerome K. Jerome, autor care a avut o influență importantă asupra formării sale. Pentru cei care iubesc cărțile lui Lodge interesante sunt și acele pagini în care este descris modul în care s-au născut unele dintre cele mai importante romane ale sale.

Pe voi ce autori vă fac să zâmbiți?

Photo by rawpixel on Unsplash