Facebook și rețelele sociale acaparează un spațiu tot mai extins din viețile noastre. Pentru mulți dintre noi ziua începe cu un tur al lumii virtuale și tot așa se și încheie. Nu ne mai putea imagina viața fără acest atât de eficient mijloc de comunicare, care anulează distanțele, barierele lingvistice și ne ajută să ne satisfacem o necesitate proprie naturii umane, aceea de a socializa. De-a lungul timpului, câteva scandaluri majore au zguduit istoria Facebook, „mărul discordiei” fiind în legătură cu protecția sau manipularea datelor personale ale utilizatorilor. Cât de multe lucruri știm despre rețelele sociale? Dacă v-ați pus această întrebare și simțiți nevoia de un plus de informație, vă invităm să răsfoim împreună 3 cărți despre Facebook și rețele sociale.

O carte care adună informații interesante despre Facebook, multe provenind chiar de la sursă este „Efectul Facebook. Din culisele reţelei de socializare care uneşte lumea” scrisă de jurnalistul David Kirkpatrick. Acesta a primit acordul lui Mark Zuckerberg de a folosi documente interne ale companiei și de a intervieva câteva dintre persoanele a căror carieră este legată de istoria acestei companii, cu o evoluție de-a dreptul spectaculoasă. Să ne gândim numai la faptul Facebook a debutat ca o platfomă creată de câțiva studenți pentru a facilita socializarea în campusul universitar, iar în momentul actual este utilizată de un număr de persoane puțin mai mic decât întreaga populație a Europei. Cartea scrisă de David Kirkpatrick urmărește modul în care a fost înființată compania Facebook, dezvoltarea sa spectaculoasă – care a înregistrat atât succese, cât și momente controversate – și aruncă o privire și spre viitorul ei, care se anunță unul pasionant. Să ne gândim numai că, dintr-un instrument eficient de socializare, Facebook a fost folosit în multe țări ale globului ca o modalitate de a influența politicul. David Kirkpatrick ne vorbește despre visul lui Mark Zuckerberg și anume dominația Facebook asupra a tot ceea ce înseamnă comunicare pe internet. Iar dacă privim realitatea de astăzi ne dăm seama că visul lui Zuckerberg s-a împlinit: Facebook nu numai că domină comunicarea pe internet, ci influențează viața socială, politica și economia și, nu în ultimul rând, imaginea pe care o avem despre noi înșine.

Un eseu care, pornind de la fenomenul Facebook ne va invita să reflectăm asupra condiției omului în lumea postmodernă este cel semnat de Teodor Baconschi, „Fabrica de narcisism”. De ce „fabrică de narcisism? Autorul își exprimă în mod clar convingerea în acest volum: „Facebook este despre mine, nu despre tine”. Încă din prefața cărții, Teodor Baconschi precizează că folosește toate mijloacele moderne, fără „nicio prejudecată antimodernă”. Scopul eseului este doar acela de a reflecta asupra următoarei întrebări: „Ce se pierde atunci când se câștigă ceva?” Pornind de la această idee, Baconski realizează o analiză sociologică și antropologică a omului actual, așa cum apare oglindit în Facebook. Aceasta pentru că „societatea noastră virtuală este oglinda celei reale, fie că ne place sau nu”. Autorul folosește pretextul discuției despre rețele sociale pentru a introduce în dezbatere idei legate de geopolitică, particularitățile poporului român și tendințele europene în noua ordine a lumii. Teodor Baconschi abordează tematica referitoare la Facebook și din punctul de vedere al antropologiei creștine, opunând narcisismului practicat în mediul virtual virtutea smereniei, care a reușit multă vreme să echilibreze acest tip de derapaje. Preferința omului postmodern pentru mediul virtual este explicată interesant de către autor: „Fuga de real tinde să capete amploarea unui fapt social total. Omul postmodern preferă virtualul pentru că realul e sursa angoaselor etern umane pe care speră să le abolească: nu ştiu totuşi să fi dispărut agonia terifiantă, frica de moarte, dar nici maladia, suferinţa sufletească a înstrăinării, apăsarea singurătăţii, eşecul profesional sau nedreptatea, primită ca o izbitură de măciucă în moalele capului. Oricâte miracole operează sau promite progresul ştiinţific, nu ne-am modificat soarta de muritori, marcată de confruntarea cu limitele noastre biologice, sociale, mentale, afective. Virtualul are toate caracteristicile unui drog”. Și încă o observație a autorului la care merită să reflectăm: „Progresul tehnic nu ameliorează etic ființa umană, expunând-o, în schimb, la o multitudine de excese care merită să fie moderate reflexiv”. Desconsiderarea efortului intelectual, prevalența imaginii asupra cuvântului și efemeritatea acestei lumi în care fiecare persoană se promovează pe sine sunt alte subiecte luate în discuție de autor.

Lumea virtuală, cu toate beneficiile, dar și riscurile pe care le implică este un teritoriu încă neexplorat astăzi suficient. Mulți părinți privesc cu îngrijorare spre interesul uneori disproporționat pe care-l acordă copiii lor lumii virtuale în detrimentul celei reale. Oare acest lucru le poate afecta dezvoltarea? O carte utilă din acest punct de vedere, care se bucură și de o abordare foarte echilibrată este „A fi părinte în vremurile Facebook și WhatsApp. Gestionarea oportunităților și riscurilor noilor tehnologii” scrisă de psihologii italieni Iacopo Casadei și Andrea Bilotto. Cei doi autori, care practică și consiliere psihologică în școli din Italia subliniază din start beneficiile pe care le aduc tehnologiile de ultimă generație în viețile noastre. Sfatul lor este însă ca acestea să reprezinte, în mod real, ceea ce sunt cu adevărat: instrumente care facilitează comunicarea și cunoaștere și nu un substitut al realității. „Trebuie să-i învățăm pe copiii noștri că, în viață, adevăratele surse de putere sunt empatia și capacitatea de a recunoaște propria vulnerabilitate, unite cu capacitatea de a suporta cu seninătate vicisitudinile vieții”. Oare nu astfel de valori ar dori fiecare părinte să transmită copilului său? Cei doi psihologi oferă informații despre nașterea internetului și fenomenul rețelelor sociale, dedicând un întreg capitol fenomenului Facebook. WhatsApp și „SnapChat: noua aplicaţie care face ravagii printre adolescenţi” sunt luate în discuție de autori. Sunt descrise pericolele la care se expun copiii și adolescenții în mediul virtual, dar și principiile care trebuie aplicate în educație pentru utilizarea echilibrată a internetului. „Mai multă viaţă în lumea reală decât pe internet” este doar unul dintre acestea.

Voi ce părere aveți despre Facebook și rețelele sociale? Credeți că, într-adevăr, influența lor asupra vieții de zi cu zi este atât de mare?