„Ce mai citim?” este o întrebare pe care o auzim adesea de la cei pentru care lectura este indispensabilă pentru minte și suflet așa cum este hrana pentru corp. Pentru a veni în întâmpinarea acestora vă propunem numele a 3 autori și 3 lecturi potrivite pentru vara aceasta. Considerăm că trebuie incluse în lista lecturilor din sezonul estival pentru că un roman bun nu trebuie niciodată să stea să aștepte pe raftul bibliotecii. Sperăm să vă placă și vouă.

Cei care vor să adauge atmosferei din vara aceasta un plus de mister și adrenalină pot alege romanul „Casa de vacanță” al autorului norvegian Jorn Lier Horst. Câștigător al premiului „Glass Key” pentru cel mai bun roman polițist apărut în țările nordice, al premiului pentru cel mai bun roman polițist norvegian, dar și al prestigioasei distincții „Martin Beck” din partea Academiei Suedeze, Jorn Lier Horst s-a impus ca unul dintre numele cele mai sonore ale literaturii contemporane aparținând genului crime.

În afara incontestabilei sale abilități de a manipula arta suspansului, Jorn Lier Horst realizează în romanele sale și un subtil comentariu politic și social. Modul specific de construcție a narațiunii și personajele puternice, memorabile – inspectorul Wisting este unul dintre acestea – constituie un mix care a asigurat succesul cărților lui Jorn Lier Horst în toată Europa. În „Casa de vacanță”, autorul urmărește un caz aparent banal pentru munca unui polițist. Câteva case de vacanță de pe coasta Norvegiei sunt sparte, iar într-una dintre acestea este descoperit un cadavru. Până să ajungă la locul crimei, chiar și inspectorul William Wisting este atacat.

În acest răstimp, cadavrul dispare, iar situația creată deschide multiple piste de cercetare. Trafic de droguri și de persoane, proxenetism, o adevărată rețea a crimei organizate pare să fi acționat, iar situația economică precară a unor țări din estul Europei se face vinovată de cultivarea germenilor răului. Jorn Lier Horst este un bun cunoscător al acestei lumi, pentru că are în spate o carieră de polițist și șef de investigații în Larvik, Norvegia. Însă nu numai intriga sofisticată a romanelor sale, traduse în treizeci de limbi, a contribuit la succesul lor, ci și incontestabila artă narativă a scriitorului norvegian.

Chiar dacă recunoaștem sau nu, iubirea este o preocupare de top pentru aproape toată lumea. Din cele mai vechi timpuri și până astăzi, din epoca preistorică și până la cea digitală, preocuparea de a ne găsi partenerul cel mai potrivit a rămas constantă. S-au schimbat numai circumstanțele. Helen Fisher, antropolog și expert în biologia dragostei și atracției dintre sexe este una dintre cele mai autorizate voci din domeniu.

În „Anatomia iubirii”, o lectură pasionantă despre istoria naturală a relațiilor de dragoste și a destrămării lor, antropologul american oferă explicații despre ceea ce declanșează magia îndrăgostirii, despre căsătorie și divorț. Surprinzător este și modul în care Helen Fisher vede viitorul relațiilor dintre femei și bărbați. Cartea autoarei americane situată deja între scrierile clasice ale acestui domeniu este foarte bine documentată. Concluziile la care ajunge antropologul american nu sunt numai opinii personale, ci au la bază cercetări efectuate pe nenumărate eșantioane de zeci de mii de subiecți.

„Bărbații și femeile sunt ca două picioare: Au nevoie unul de celălalt pentru a avansa” este titlul unui capitol din cartea semnată de cercetătoarea americană. Însă, chiar dacă avem nevoie unul de celălalt, în realitate lucrurile nu au stat niciodată simplu. Cartea lui Helen Fisher reprezintă un veritabil tur de forță care urmărește istoria vieții de familie de la originile sale, cu peste 20 de milioane de ani în urmă și până la epoca Internetului. Parcurgând această istorie în sens invers, antropologul american răspunde la întrebări dintre cele mai provocatoare. Este dragostea romantică o creație a poeților sau are rădăcini în istoria umanității?

Iubirea profundă poate fi „citită” într-o scanare a creierului oamenilor îndrăgostiți? De ce înșelăm și de ce ne îndrăgostim de o persoană anume? Cu siguranță, fiecare dintre noi ar dori să descopere răspunsul la aceste întrebări. S-a spus despre Helen Fisher că abordează problematica acestei antropologii complexe a iubirii „cu ochiul unui antropolog și vocea unui poet”. Stilul său cu note optimiste, umor fin și foarte documentat fără a fi arid fac din „Anatomia iubirii” o lectură extrem de plăcută.

O carte pe care nu vom regreta dacă o vom include în lista noastră de lecturi pentru vara aceasta este „Vremea plecării” a lui Jodi Picoult. Autoarea americană ne va cuceri prin două calități incontestabile ale romanului său, care a fost pe primul loc în topul „New York Times” al celor mai vândute cărți. Jodi Picoult „țese” firul narațiunii sale astfel încât așază cititorul în fața unui puzzle complex, inteligent construit, care-i va păstra entuziasmul la cote foarte ridicate până la finalul romanului. În același timp, autoarea se dovedește un fin observator al lumii interioare a personajelor sale și, prin temele abordate, dezvoltate pe mai multe planuri, introduce cititorul într-o atmosferă sensibilă, foarte emoționantă.

Cercetătoarea  Alice Metcalf și-a dedicat întreaga viață studierii modului în care elefanții experimentează durerea. Însă, în urma unei tragedii petrecute în „sanctuarul” elefanților din New Hampshire, Alice dispare fără urmă. Protagonista cărții este însă Jenna, fiica lui Alice, care încearcă disperată să înțeleagă ce s-a petrecut cu mama sa. O persoană care a studiat legătura specială între o mamă și puii ei nu poate să-și abandoneze fără nicio explicație copilul crede Jenna. Paralela între comportamentul elefanților și cel al oamenilor prezentat în roman este foarte bine documentat. Pretextul pe care îl găsește autoarea este că tot ce i-a mai rămas Jennei de la mama sa sunt cercetările privind comportamentul elefanților. Cu ajutorul polițistului care s-a ocupat de caz și al unei femei care poate intra în legătură cu spiritele celor dispăruți, Jenna încearcă să rezolve misterul acestei dispariții. Însă, uneori, aceste răspunsuri te fac să-ți dorești să nu le fi căutat niciodată.

Voi ce lecturi ne-ați recomanda pentru o vară pe care să o ținem minte?