Pseudonimele, numele fictive alese de scriitori ca să le însoțească operele în călătoria către cititori, sunt foarte frecvent întâlnite în literatură. Se poate întâmpla să nu cunoaștem numele real al unui autor, însă recunoaștem cu ușurință pseudonime literare celebre. George Orwell, Anthony Burgess, surorile Bronte, T.S. Eliot, Elena Ferrante și chiar J. K. Rowling sunt doar câțiva dintre scriitorii care au scris sub pseudonime literare, din diverse motive.

Cel mai frecvent dintre acestea este camuflarea sexului scriitorului. Acesta este cazul surorilor Bronte, care au debutat sub nume masculine și al creatoarei lui Harry Potter, care a adăugat inițiala K numelui său, din aceleași rațiuni. Însă motivele pentru care scriitorii au folosit un pseudonim sunt dintre cele mai variate. Să descoperim 5 pseudonime literare celebre și povestea alegerii lor.

pseudonime literareCând George Orwell a scris prima sa carte, „Fără un sfanț prin Paris și prin Londra”, a decis să folosească un pseudonim, pentru ca familia sa să nu fie stânjenită de descrierea anilor de sărăcie pe care i-a parcurs scriitorul la întoarcerea din Birmania. Familia lui Orwell, pe numele său real Eric Arthur Blair, provenea dintr-o familie cu rădăcini nobiliare, foarte bogată pe vremuri, deși în timpul vieții scriitorului veniturile se diminuaseră simțitor. Confesiunea lui Orwell din „Fără un sfanț prin Paris și prin Londra”, prin descrierea colorată a lumii cerșetorilor, prostituatelor și drogaților din metropola britanică a fost foarte apreciată de public. Însă Orwell era convins că familia sa nu va aprecia prima sa carte doar pentru virtuțile ei literare. Așa încât și-a ales prenumele de George, de la sfântul patron al Angliei și Orwell de la râul cu acest nume – un loc foarte drag scriitorului britanic.

pseudonime literareCharles Lutwidge Dodgson – acesta este numele real al celui pe care îl cunoaștem astăzi cu toții sub numele de condei de Lewis Carroll. Autorul cărții „Alice în Țara Minunilor” și-a ales un pseudonim din simplul motiv că era o persoană modestă, care prețuia intimitatea vieții sale personale. Identitatea sa reală, cunoscută de editori, a fost ascunsă cu grijă ani la rând de strălucitul matematician și diacon anglican. Charles Lutwidge Dodgson a încercat, într-o fază inițială, să-și latinizeze numele și a ajuns la varianta Carolus Ludovicus. Cum pseudonimul avea o sonoritate prea exotică pentru urechile britanice, scriitorul s-a gândit că ar fi mai potrivit pseudonimul de Carroll Lewis. Editorul său a ales însă varianta Lewis Carroll ca fiind cea mai potrivită.

pseudonime literarePoate că numele de Samuel Langhorne Clemens nu ne spune astăzi mare lucru, însă pseudonimul Mark Twain cu siguranță că da. Autorul romanului „Un yankeu la curtea regelui Arthur” și al schițelor reunite în volumul „Broasca săltăreață din ținutul Calaveras” a considerat că numele său real nu este potrivit pentru un scriitor. Astfel, „părintele literaturii americane” și-a ales ca pseudonim o expresie consacrată pe navele ce străbăteau fluviul Mississippi, o măsură fluvială pentru apă navigabilă. Expresia „Mark Twain” (mark number two) indica adâncimea de 12 picioare, echivalentul a 3,658 metri, la care deplasarea pe râu era considerată sigură. Așadar, dacă erau îndeplinite condițiile de navigabilitate, cineva obișnuia să strige „Mark Twain”. Această expresie îi era foarte familiară scriitorului, care în tinerețe lucrase ani buni pe vase. Twain a folosit acest pseudonim pentru a semna câteva schițe de debut. Însă, numele „de scenă” s-a dovedit extrem de puternic și a fost păstrat.

pseudonime literareAutorul romanului „Inima întunericului”, scriitorul englez de origine poloneză Joseph Conrad, și-a ales acest pseudonim în momentul stabilirii sale în Regatul Unit. Pe numele său real Jozef Teodor Konrad Korzeniowski, scriitorul a avut de înfruntat critici foarte severe din partea intelectualilor din țara sa natală pentru alegerea pseudonimului său cu sonorități engleze. Aceștia l-au acuzat de disprețuirea originii și a moștenirii sale culturale. Însă Conrad a explicat foarte clar motivul pentru care a ales să folosească un pseudonim: „Toată lumea știe că sunt polonez și că Jozef Konrad este numele meu de botez. Am început să folosesc un pseudonim pentru că englezii ar fi pronunțat cu greutate numele de Korzeniowski. Nu mi se pare că am fost necredincios țării mele pentru că le-am dovedit englezilor că un domn din Ucraina poate fi un marinar la fel de bun ca ei și are ceva să le spună în propria lor limbă”. Conrad s-a născut la Berdychiv, zonă care a aparținut Poloniei, însă astăzi se află în Ucraina. Scriitorul face referire în această replică adresată conaționalilor săi și la acea perioadă din viața sa când s-a alăturat marinei comerciale britanice.

pseudonime literareDe numele lui Charles Dickens sunt legate unele dintre marile romane ale literaturii engleze, precum „Marile speranțe” sau „David Copperfield”. Însă autorul englez nu a folosit întotdeauna numele său real pentru a-și semna scrierile. Prima sa povestire, publicată în „Monthly Magazine”, în 1833, purta semnătura de Boz. Sub același pseudonim Charles Dickens a publicat povestiri și reportaje în „Morning Chronicle” și „London Evening Chronicle”. Toate acestea au fost apoi reunite în volumul „Schițe de Boz” („Sketches by Boz”). Dickens nu era foarte încântat de numele său de familie așa încât a ales pseudonimul Boz, care este o prescurtare de la Boses. Aceasta provenea dintr-o poreclă pe care Dickens i-o dăduse fratelui său mai mic, Augustus. Scriitorul obișnuia să-l strige pe acesta Moses, inspirat de un personaj din „Vicarul din Wakefield”, roman al lui Oliver Goldsmith. Pronunția numelui a fost denaturată apoi în Boses și prescurtată ulterior Boz.

Voi ce alte pseudonime literare celebre cunoașteți?