Observăm uneori în mijloacele de transport în comun persoane adâncite în lectura unei cărți care chicotesc reținut, ușor stânjeniți de privirile celor din jur. „Oare ce citesc oamenii aceia de se distrează atât de bine?” ne putem întreba. Oferta cărților care ne pot produce astfel de reacții, benefice pentru spirit, este generoasă. Literatura ne poate oferi destule romane care condimentează realitatea cu mult umor și ne deschid o perspectivă amuzantă asupra unor situații deloc ieșite din comun. Dintre acestea am ales astăzi doar 5 romane amuzante pe care, după ce le vom parcurge, vom avea satisfacția de a fi primit o doză garantată de bună dispoziție.

5 romane amuzante pentru o doză garantată de bună dispozițieDacă simțim nevoie să citim o carte care să ne înveselească putem conta oricând pe ajutorul lui Jerome K. Jerome. Orice carte am alege dintre cele semnate de scriitorul britanic („Trei într-o barcă”, „Gândurile trândave ale unui pierde-vară” sau „Arta de a nu scrie un roman”) o vom citi printre hohote de râs. La mai bine de 100 de ani de epoca în care a trăit Jerome K. Jerome, ne întrebăm cum de ne recunoaștem încă atât de bine într-unele dintre acele observații atente ale comportamentului uman? Ori omenirea nu s-a schimbat prea mult în acest răstimp, ori umorul reușește să creeze punți peste timp și civilizații. Spre exemplu, priveliștea unor oameni care dorm, când noi am fost siliți să ne sculăm cu noaptea-n cap are potențialul de a ne irita peste măsură – observă Jerome K. Jerome, care nota, în „Trei într-o barcă”:

„Nu ştiu de ce, zău, dar vederea cuiva care doarme, când eu sunt sculat, mă întărâtă la culme. Mi se pare atât de scandalos să văd cum ceasurile preţioase din viaţa unui om, clipe nepreţuite, care nu se vor mai întoarce niciodată se irosesc fără noimă, într-un somn animalic!”

Sau cine nu a simțit măcar o dată în viață că partea sa de muncă este întotdeauna mai mare decât a celorlalți? Personajele lui Jerome K. Jerome sunt absolut convinse că sunt supuse aceleiași nedreptăți:

„Întotdeauna mi se pare că muncesc mai mult decât s-ar cuveni. Nu că aş avea obiecţii împotriva muncii, ferit-a sfântul! Munca mă fascinează: sunt în stare să stau ceasuri întregi şi să mă uit la cei ce robotesc.”

Cei care s-au delectat deja cu volumul „Trei într-o barcă” pot citi, pentru o porție suplimentară de umor englezesc, continuarea acestuia, „Trei pe două biciclete”. De această dată îi însoțim pe Jerome, George și Harris într-o excursie în Germania pe biciclete. Pregătirile pentru vacanță, la care se adaugă acum și disputele inevitabile cu soțiile sunt de un comic nebun. Urmează apoi observația atentă a tuturor acelor detalii nostime care formează modul de a trăi al germanilor. Spre exemplu, statul funcționează după reguli atât de precise încât cetățeanului nu-i mai revine mare lucru de făcut.

„Dumneata naşte-te, spune guvernul german cetăţeanului german şi noi facem restul. Dumneata să nu-ţi baţi capul”

Disciplina și ordinea germană pare să ridice însă anumite nedumeriri călătorilor britanici. Dacă ai spart vreo sticlă pe stradă, cioburile trebuie adunate, dar „ce urmează să faci cu cioburile după ce le-ai cules, nu știu să vă spun. Tot ce știu în mod cert este că nu-i permis să le arunci nicăieri, nici să le lași pe undeva și nici, pare-se, să te descotorosești de ele în vreun fel. Probabil că ți se pretinde să le porți cu tine până mori și să fii îngropat cu ele; sau poate ți se îngăduie să le înghiți” își dă cu părerea autorul. Lumea văzută prin lentila comică a lui Jerome K. Jerome este surprinzătoare și savuroasă așa încât fiecare pagină parcursă înseamnă și o doză în plus de bună dispoziție pentru cititori.

5 romane amuzante pentru o doză garantată de bună dispoziție„În literatură se vorbește aproape tot timpul despre cum să faci sex și mai deloc despre cum să faci copii. În viață lucrurile sunt exact pe dos” ne spune David Lodge. Îi dăm dreptate autorului britanic, cu atât mai mult cu cât își exemplifică magistral ideea prin amuzanta poveste a doctorandului Adam Appleby, în „Muzeul britanic s-a dărâmat!”. Problema tânărului catolic de 26 de ani nu este să facă încă un copil, ci să se limiteze la cei pe care îi are deja – trei la număr.

Adam Appleby respectă preceptele care stau la baza credinței sale, însă inevitabil partidele de amor cu consoarta se transformă într-un fel de ruletă rusească. Iar dacă ești nimerit asta înseamnă încă o gură în plus de hrănit. Tot ce poate spera Appleby este ca păcatul contracepției să fie inclus în categoria celor minore, „ca atunci când circulăm fără bilet de autobuz”. Romanul lui David Lodge, care surprinde o singură zi din viața lui Adam Appleby, abundă în situații comice. Autorul mărturisește chiar la începutul cărții că ironia sa se îndreaptă asupra prelaților romano-catolici care condamnau modalitățile de control al nașterilor.

5 romane amuzante pentru o doză garantată de bună dispozițieVițelul de Aur”, satiră publicată de Ilf și Petrov în anii 30, ironizează „mărețele realizări” din Rusia sovietică, însă mesajul cărții poate fi unul de actualitate oriunde există lăcomie, dorință de parvenire și ipocrizie (cam peste tot). Ostap Bender, protagonistul din volumul „Douăsprezece scaune” își continuă aventurile și în acest roman, în compania câtorva escroci mărunți. Ostap Bender se descrie astfel: „Respect Codul Penal. Nu sunt un jefuitor, ci un luptător de idei pentru cucerirea valorilor monetare”. Mai explicit, ceea ce își dorește eroul lui Ilf și Petrov sunt „palmieri, femei, (…) dinți de platină, ciorapi necârpiți, bucate gătite cu unt adevărat și, cel mai important, micii mei prieteni, gloria și puterea pe care ți-o dau banii”. Ostap Bender vrea să se îndrepte spre Brazilia, hotărât să se apuce de muncă:

„E timpul să încep o viaţă burgheză, de muncă. La Rio de Janeiro! Îmi voi cumpăra o plantaţie şi îl voi angaja pe Balaganov ca maimuţă. Să rupă bananele din pom, pentru mine.”

Șansa sau neșansa sa – depinde de perspectivă – este că drumul său trece prin Moldova. Iar în urma ciocnirii cu grănicerii, eroul lui Ilf și Petrov ia până la urmă o hotărâre radicală:

„Va trebui să mă recalific şi să mă fac administrator de bloc!”

5 romane amuzante pentru o doză garantată de bună dispozițieAbsurdul și umorul dovedesc încă o dată că fac o excelentă pereche în „Domnul cu coasa”, cel de-al unsprezecelea roman din seria „Lumea Disc” a lui Terry Pratchett. Deși titlul cărții pare oarecum macabru, autorul britanic ne deschide o perspectivă pe cât de surprinzătoare, pe atât de amuzantă asupra unei situații de importanță … cosmică. Ce s-ar întâmpla dacă Moartea ar fi trimisă să își vadă un timp de viața ei – ca să spunem așa? Dacă ar trebui să se ocupe de treburi curente, ca un muritor de rând, lăsând la o parte misiunea care a consacrat-o? Prin deducție logică ajungem la concluzia că cel mai bine s-ar pricepe la datul cu coasa. Un roman surprinzător și amuzant, ca de altfel toate din celebra serie a lui Terry Pratchett.

5 romane amuzante pentru o doză garantată de bună dispozițieDacă vrem să citim un roman care să ne distreze cu adevărat nu trebuie să ratăm nici „Conjurația imbecililor” a lui John Kennedy Toole – o carte amuzantă, dar cu o poveste tristă. Aceasta pentru că autorul s-a sinucis înainte de a o vedea publicată, iar premiul Pulitzer i-a fost acordat postum. Excentricul și neadaptatul Ignatius Reilly este eroul acestei cărți-cult și se pare că personajul reprezintă o reflexie a chiar personalității autorului.

Influența acestui personaj asupra culturii populare a fost atât de însemnată încât i s-a ridicat o statuie în fața hotelului Chateau Bourbon din New Orleans. Locul nu este ales întâmplător, pentru că acolo s-a aflat magazinul D.H. Holmes, care face trimitere la prima scenă a cărții. Cu stilul său inconfundabil și sfidând trecerea timpului, Ignatius Reilly stă pentru eternitate în fața fostului magazin, așteptându-și mama și studiind mulțimea ca să se distreze pe seama prostului gust în materie de vestimentație.

Ignatius Reilly și gașca de personaje ciudate de care se înconjoară sunt memorabile și amuzante. Însă, chiar dacă ne vom distra cu prisosință citind aventurile acestor eroi, nu putem să nu observăm ironia acută la adresa lumii în care trăiesc aceștia – descrisă cu atâta exactitate încât cei mai mulți locuitori ai orașului New Orleans s-au recunoscut în ea.

Voi ce roman ați citit printre hohote de râs?