De-a lungul timpului, literatura ne-a oferit ocazia de a experimenta, alături de eroii preferați, scene celebre de evadare. Scriitorii ne-au demonstrat, în unele dintre cele mai populare romane, că închisorile pot fi de multe tipuri. De la cele pur fizice, în care deținuții trebuie să suporte condiții extreme de încarcerare, și până la cele reprezentate de un regim politic totalitar – o barieră a minții care poate fi cu greu depășită -, închisorile pot lua multe forme. Să urmărim 5 scene de evadare celebre din literatură și să încercăm să pătrundem semnificațiile lor.

  1. contele-de-monte-cristoPoate una dintre cele mai spectaculoase scene de evadare din literatură, care ține cititorii cu sufletul la gură prin evoluția uimitoare a destinului eroului Edmond Dantes, este cea datorată lui Alexandre Dumas din al său „Contele de Monte Cristo”. Transformarea suferită de protagonistul celebrului roman în cei 14 ani petrecuți în temniță este chiar mai spectaculoasă decât metoda ingenioasă pe care o găsește pentru a evada din închisoarea castelului d’If. Perseverența lui Edmond Dantes, dorința de a-și demonstra nevinovăția și de a-i pedepsi pe cei care i-au furat peste un deceniu din viață, „condimentează” acțiunea cu scene de suspans până la sfârșitul romanului.

  2. stephen-kingÎnchisoarea îngerilor”, prima dintre cele patru nuvele de Stephen King reunite în volumul „Anotimpuri diferite” și care a inspirat filmul „The Shawshank Redemption”, cu Tim Robbins si Morgan Freeman în rolurile principale, descrie o scenă de evadare care uimește prin ingeniozitatea ei. Acuzat de o crimă pe care nu o comisese, bancherul Andy Dufresne își urmărește cu asiduitate, ani la rând, planul de a evada din închisoarea Shawshank. Minuțios, bine pus la punct și uimitor prin precizia detaliilor, scenariul evadării va aduce cititorului satisfacție prin neașteptatul său.

  3. vanatorii-de-zmeieRomanul lui Khaled Hosseini „Vânătorii de zmeie” prezintă, între multiplele teme ale poveștii, și modul în care protagonistul Amir reușește să scape din închisoarea mai vastă a unui regim totalitar. Însă, de data aceasta, eroul nu se poate bucura de simpatia cititorului. Autorul l-a descris pe Amir ca fiind „un laș care a eșuat să-i vină în ajutor prietenului său” Hassan. Astfel, deși Amir se refugiază împreună cu tatăl său în Statele Unite, adevărata închisoare este cea pe care o poartă în sufletul său – amintirea unui moment de trădare care avea să-i schimbe viața.

  4. papillon-1Descris drept „cea mai spectaculoasă poveste de aventuri din toate timpurile”, „Papillon” prezintă momente dramatice din viața reală a autorului ei, Henri Charrière, condamnat să execute o pedeapsă pe viață pentru o crimă pe care nu o comisese. Autorul, supranumit Papillon datorită tatuajului pe care îl avea pe piept, descrie tratamentul dur pe care trebuie să-l suporte deținuții din colonia penitenciară din Guyana franceză. După nenumărate încercări eșuate, Henri Charrière reușește să evadeze din închisoarea din Cayenne. Ceea ce surprinde cititorul nu sunt numai modalitățile ingenioase prin care eroul încearcă să scape, ci și faptul că, în ciuda repetatelor eșecuri, nu renunță nicio clipă la a căuta drumul spre libertate.

  5. emma-donoghue-cameraUn roman tulburător, care ne face să credem că evadarea dintr-o închisoare a minții este mult mai dificilă decât cea dintr-un spațiu fizic determinat, este „Camera”, scris de Emma Donoghue. Povestea, istorisită prin ochii unui copil de numai 5 ani, Jack, născut în captivitate și ținut în această condiție de un bărbat psihopat, impresionează prin realismul cu care sunt surprinse mecanismele psihologice ale protagoniștilor, Jack și mama sa. Pentru cel născut în captivitate și care nu a simțit niciodată gustul libertății, evadarea are, după cum o demonstrează romanul, un sens mult mai complex.

Pe voi ce alte scene celebre de evadare v-au impresionat?