De ce am ales să dăm azi întâietate unor lecții despre scris de la Jonathan Franzen? Sunt tot mai multe voci care consideră că e cel mai bun scriitor american contemporan. Favorit al lui Barack Obama, implicat într-o controversă cu Oprah, cu succes la public și la critică, Franzen a câștigat un premiu National Book Award, a fost finalist la Pulitzer și la International Dublin Literary Award. Cel mai cunoscut roman al său rămâne Corecții, dar și ultima carte lansată, Libertate, a câștigat aprecieri pe bandă rulantă. Analizând lucid societatea contemporană, alienarea cauzată de accesul la tehnologie, cu opinii vehemente la adresa tuturor „slăbiciunilor” vieții de azi (online-ul, ebook-urile, dezintegrarea statelor), Franzen e una dintre cele mai puternice și mai semnificative voci contemporane.

Așadar, era de la sine înțeles că abia așteptam să descoperim ce lecții despre scris ne predă unul dintre cei mai în vogă autori ai momentului. Comunicativ și jovial, Franzen nu ezită să vorbească despre meseria sa, despre ce înseamnă să scrie și care sunt practicile ce îți pot garanta succesul. Descoperă câteva dintre lecțiile despre scris marca Jonathan Franzen.

Scrisul e o experiență, nu un spectacol

În cadrul târgului de carte de la Budapesta, Franzen a oferit poate una dintre cele mai autentice descrieri ale actului de a scrie. Pentru autorul american, scrisul e o experiență, un proces care te provoacă, care te ajută să devii altceva. Dacă opera pe care o aduci la viață nu a schimbat nimic în tine, înseamnă că ai greșit undeva.

Cu alte cuvinte, nu doar autorul decide cursul cărții sale, ci și aceasta influențează drumul vieții celui care a creat-o. Din acest punct de vedere, Franzen consideră că e mult mai important să lași povestea să vorbească, să permiți experienței de a scrie să te șlefuiască, decât să arăți cât de bun ești. Nu trebuie să demonstrezi că ești cel mai inteligent, cel mai cult sau cel mai talentat scriitor, ci că ai o poveste care merită spusă și auzită. E diferența dintre un „artist și un artizan”, așa cum Franzen a nuanțat în mod extraordinar.

Dezvăluie aspecte personale în opera ta!

Aici, Franzen știe că merge întrucâtva împotriva curentului. Însă, dat fiind faptul că experiența e cea care dictează, autorul consideră că a revela întâmplări, sentimente sau opinii personale nu doar în memorii sau în confesiuni și articole, ci și în ficțiune, te va face un scriitor mai bun. Atunci când povestea ta are un scop precis, să împrumuți elemente din viața personală e în regulă, mărturisea Franzen pentru Fresh Air.

Personajele tale trebuie să fie autentice

Nu îți obliga personajele să facă ceva ce „nu le stă în caracter”, doar pentru că povestea ta trebuie să avanseze, trebuie să ajungă într-un anumit punct. De partea cealaltă, permite-le să evolueze, încurajează-le să facă lucruri rele, să înfrunte consecințe negative, deoarece altfel „povestea ta e moartă”, sublinia Franzen la Budapest Book Fair.

Importanța research-ului e supraestimată

Mulți scriitori consideră că, pentru a scrie o carte bună, trebuie să cercetezi asiduu subiectul, să petreci timp pentru a te familiariza cu contextul despre care scrii. Franzen e de părere că un research extins poate distruge o poveste din fașă. „Realitatea și cercetarea sunt inamicul ficțiunii, nu prietenul”. Ceea ce trebuie să te intereseze, ca scriitor, e povestea pe care o spui, nu cât de veridică pare și este ea.

Scrie cărți pentru oameni

Am vorbit în incipitul articolului nostru despre conflictul pe care Franzen l-a avut cu Oprah. După ce celebra prezentatoarea alegea romanul The Corrections pentru clubul său de carte în 2001 și Franzen accepta în primă fază să fie prezent la TV, lucrurile au degenerat. Scriitorul și-a schimbat părerea, afirmând că e îngrijorat de faptul că romanul său e prezentat unei audiențe majoritar feminine, căreia nu îi fusese adresat. Pretextând că își dorește un public majoritar masculin, pentru care a scris și cartea, Franzen a intrat în conflict deschis cu Oprah, care a renunțat să îl mai invite în emisiune. Cele două personalități au îngropat securea războiului după câțiva ani, și se pare că, între timp, și opiniile lui Franzen au suferit mici schimbări.

Acum, el subliniază că e important să scrii o carte pe care lumea să o placă, care să fie accesibilă unui public generos, nu numai unei mase restrânse cu un coeficient de inteligență ridicat. Trebuie făcută însă o observație aici: Franzen nu susține ficțiunea concepută doar de dragul de a vinde, de a fi populară, ci o carte cu înțelesuri profunde, în straturi, dar îmbrăcată într-un ambalaj atrăgător, într-o poveste care să poată fi apreciată de orice cititor.

Respiră!

Franzen face parte din categoria celor care scriu puțin, dar bine. Autorul mărturisea că poate atinge o medie de 1000 de cuvinte pe zi, dar această fecunditate apare abia după circa 5-7 ani în care nu a produs nimic din punct de vedere literar. Cu toate acestea, nu e vorba despre un interval de timp risipit, inactiv, ci de un proces de naștere, de desăvârșire a conceputului literar. Abia atunci când poate scrie o pagină întreagă care să îl mulțumească, Franzen e de părere că a deprins tonul cărții și că poate în sfârșit să se apuce de migălosul proces de a o pune pe pagină.

Învață să fii eficient!

Între „artă” și „eficiență” pare să existe o contradicție urâtă, dar în realitate cele două pot merge mână în mână. De la pauza necesară pentru a te acomoda cu noua ta operă până la cele minimum 1000 de cuvinte pe zi, Franzen se dovedește un scriitor surprinzător de pragmatic. De asemenea, el sfătuiește viitorii autori să nu ezite să ceară feedback, cel mai bine în stadiile inițiale ale scrierii, atunci când încă mai pot schimba ceva.

Tu ce părere ai despre aceste lecții de scris de la Jonathan Franzen? Crezi că merită să fie puse în aplicare de către oricine își dorește să se îmbarce în aventuroasa, dar atât de frumoasa misiune a scriitorului?

Sursă foto: New Music World