Unele persoane citesc de plăcere, altele, din dorința de a afla lucruri noi. Poate uneori ne plictisim, iar singurul divertisment la îndemână este o carte. Indiferent care sunt motivele pentru care alegem să citim, lectura are urmări asupra noastră – benefice, din fericire. Specialiștii în domeniul neuroștiințelor s-au oprit asupra acestei activități și au studiat impactul pe care îl are lectura asupra creierului, iar rezultatele sunt dintre cele mai interesante. Iată 7 lucruri care se întâmplă în mințile noastre atunci când citim.

Să citim despre experiențe de viață este aproape același lucru ca și când le-am trăi

Orice iubitor de cărți are, cu siguranță, amintirea unor momente deosebit de intense pe care le-a trăit citind romanul preferat. Fie am simțit un val de adrenalină atunci când parcurgeam un thriller, fie că am fost impresionați până la lacrimi de o poveste, constatăm că lectura unei cărți care ne place are un efect puternic asupra noastră. Nu este vorba însă numai de o părere, ci de studii științifice care atestă faptul că cititul ne influențează în profunzime, chiar și la nivel pur biologic.

Creierul nostru nu face o distincție clară între a citi despre o experiență și a o trăi de-a dreptul. Când citim sau experimentăm un fapt de viață sunt stimulate exact aceleași zone ale creierului. Romanele (evident, cele care ne plac) pătrund în profunzimea ființei noastre. Astfel, proiectarea pe ecranul minții noastre a acestei realități virtuale are o intensitate aproape similară unui fapt trăit în viață.

Stilul de lectură ne influențează diferit creierul

Fiecare stil de lectură ne stimulează creierul, însă aceasta se întâmplă în mod diferit. Unele persoane aleg să citească pentru a petrece timpul în mod plăcut. Altele se adâncesc în studiul unei cărți, oprindu-se asupra pasajelor pe care le consideră semnificative și încearcă să le analizeze, să extragă din ele idei cu relevanță în viața personală. Modul în care aceștia se apropie de o carte este similar celor care sapă pământul în căutarea metalelor prețioase.

Cercetătorii de la Stanford afirmă că acest mod de a citi este ca un exercițiu de fitness pentru creier, care stimulează multiplele sale funcții cognitive, în timp ce cititul de plăcere crește afluxul de sânge în diferite zone cerebrale. Concluzia cercetătorilor de la Stanford este că e preferabil să ne adâncim în studiul unei cărți pentru antrenamentul pe care această activitate o oferă creierului.

Cuvintele rostite ne pun creierul la treabă

Există astăzi multe dispute între cei care susțin valoarea lecturii unei cărți tipărite și cei care preferă un audiobook. Cercetătorii tranșează însă problema – actul de a asculta cuvinte rostite ne pune creierul la treabă în aceeași măsură în care o fac și cele scrise. Când ascultăm o poveste sunt activate nu numai acele zone ale creierului responsabile de procesarea limbajului, ci multe altele.

Dacă ascultăm informații despre mâncare, cortexul senzorial devine activ, la fel cum cuvintele referitoare la mișcare ne impulsionează cortexul motor, responsabil de inițierea impulsurilor nervoase legate de activitatea voluntară a mușchilor. Bineînțeles că acest fapt nu este specific numai lecturii, ci se poate extinde și în cazul ascultării unui audiobook. Jeremy Hsu, cercetător în domeniul neuroștiințelor, spune că poveștile personale și schimburile de idei constituie 65% din conversațiile noastre.

Creierul este expus unor tipuri diferite de narațiuni pe parcursul fiecărei zile. Fie că este vorba de o poveste pe care ne-o spune un coleg de serviciu abia întors din vacanță, de ceva ce ascultăm la radio, creierul nostru este pus la treabă. Diferența dintre aceste povești cotidiene și ascultarea unui audiobook o face doar intensitatea experienței, conferită de puterea unei cărți de a „absorbi” cititorul în universul fictiv. Cercetătorii au descoperit și că, indiferent de vârstă, creierul are o capacitate uimitoare de a se adapta noilor tehnologii. Este nevoie de aproximativ 7 zile pentru ca folosirea unui nou device să devină o obișnuință.

Când citim, creierul nostru se comportă ca o cameră video, chiar dacă nu avem această intenție

Să ne amintim de perioada când eram mici, iar părinții nostri ne citeau povești și ne arătau ilustrațiile cărții. Lumea fantastică a narațiunii prindea dintr-o dată viață în imaginație. Însă cercetătorii din domeniul neuroștiințelor afirmă că procesul de formare a imaginilor vizuale în mințile noastre este unul automat. Este de ajuns să citim descrierea unui obiect sau a unei ființe pentru ca acestea să prindă contur în creierul nostru. Poate din această cauză este atât de dificil să se găsească actorul potrivit pentru ecranizarea unei cărți foarte populare. Cititorii au în cap imaginea acestuia, „au văzut” deja filmul.

Dacă vrem să ne antrenăm creierul cu adevărat citim într-o limbă străină

Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia au testat studenții Academiei de translatori ai Forțelor Armate Suedeze (pentru care deprinderea limbilor străine este obligatorie) și studenții la Medicină de la Universitatea Umea. Amândouă grupurile s-au aflat într-o perioadă de studiu intens de trei luni, timp în care au fost monitorizați și înainte și după încheierea testărilor. În cazul studenților care învățau limbi străine s-a observat, comparând scanările, o creștere a materiei cenușii în zona hippocampusului și a cortexului cerebral în raport cu studenții la Medicină, care nu au înregistrat creșteri atât de spectaculoase.

Gândim în secvențe

Structura operelor literare determină creierul să gândească în secvențe și astfel se extinde perioada în care putem rămâne atenți. Romanele, nuvelele și, în general, orice formă de povestire au o structură bine determinată – început, cuprins și deznodământ. Prin exercițiul lecturii, creierul deprinde această structură și este încurajat să gândească în secvențe, în termeni de cauză și efect. De aceea cercetătorii din domeniul neuroștiințelor recomandă părinților să le citească celor mici de la vârste cât mai fragede. Structura unei narațiuni se imprimă pe creier, care devine mai plastic, iar capacitatea de a realiza conexiuni și de a rămâne atenți un timp mai îndelungat se intensifică.

Cititul regulat ne schimbă structura creierului

Cercetătorii de la universitatea privată Carnegie Mellon au inclus între proiectele lor un program de citit zilnic timp de șase luni și au constatat că, la finalul acestei perioade, structura creierului a fost modificată. Volumul de materie albă, de mielină din creier a crescut în zonele responsabile de prelucrarea limbajului. Astfel, structura creierului poate fi îmbunătățită și în mod deliberat, prin adoptarea unui program de lectură.

Voi ați observat ce schimbări a produs lectura asupra voastră de-a lungul timpului ?