„Cel mai apreciat dramaturg”, „cel mai tradus”, „cu cele mai multe interpretări pe scenă şi ecranizări” – observăm că, dacă vrem să ne referim la opera lui William Shakespeare, este inevitabilă folosirea superlativului. „Bardul din Avon” a avut o influenţă de necontestat asupra literaturii şi mentalităţilor sociale şi chiar până astăzi, la 400 de ani de la moartea sa, încă sunt folosite expresii aşa cum le-a creat el şi facem adesea referiri la situaţii de viaţă similare cu cele din operele sale. O descriere sensibilă şi complexă a universului Shakespeare este cea din poezia cu acelaşi nume a lui Marin Sorescu. Marele Will „a creat lumea în şapte zile” spune poetul. „În prima zi a făcut cerul, munţii şi prăpăstiile sufleteşti/În ziua a doua a făcut râurile, marile, oceanele/Şi celelalte sentimente… În ziua a treia a strâns toţi oamenii/Şi i-a învăţat gusturile:/Gustul fericirii, al iubirii, al deznădejdii,/ Gustul geloziei, al gloriei şi aşa mai departe,/Până s-au terminat toate gusturile”. Însă despre cel care ne-a învăţat „gustul” tragediei şi al comediei ştim însă destul de puţin și aceea incert.

Iată 7 lucruri pe care poate nu le ştiaţi despre Shakespeare.

  1. Este foarte posibil ca numele lui Shakespeare să fie şi până în ziua de astăzi scris şi pronunţat total greşit. Din menţiunile păstrate în istorie există variante diferite ale numelui dramaturgului englez, de la Shakspere la Shappere sau Shaxberd. Cert este că Marele Will nu s-a prezentat niciodată sub numele de Shakespeare.
  2. Deşi Shakespeare s-a bucurat de un renume care i-a adus şi facilităţi materiale în timpul vieţii, el nu a fost totuşi venerat în epoca sa aşa cum este astăzi. Dramaturgul, care a scris 37 de piese în aproximativ 24 de ani, a devenit faimos în timpul vieţii mai ales datorită poemului erotic „Venus şi Adonis”.
  3. Este binecunoscut portretul lui Shakespeare, aşa cum apare în general pe operele care îi poartă numele. Însă dramaturgul englez chiar aşa arata? Acest lucru nu poate fi ştiut cu certitudine, datorită faptului că nu a existat niciun portret al bardului din Avon realizat în timpul vieţii sale. Chipul lui Shakespeare așa cum îl cunoaștem noi astăzi a fost pictat de Martin Droeshout, care avea doar 15 ani atunci când dramaturgul a încetat din viaţă.
  4. Nimeni nu ştie ce a făcut Shakespeare între anii 1585 şi 1592, iar oamenii de ştiinţă se referă la această perioadă numind-o „anii pierduţi”. Aceşti şapte ani urmează căsătoriei dramaturgului cu Anne Hathaway, o femeie cu 8 ani mai mare decât el şi naşterii gemenilor săi. Istoricii speculează că în această perioadă scriitorul a studiat dreptul, a călătorit prin Europa, s-a alăturat unei trupe de teatru (având grijă de caii patronilor, într-o primă fază) sau a fost obligat să fugă de acasă după ce a fost acuzat de braconaj. Sau poate a fost învăţător susţin alţi cercetători, bazându-se pe faptul că Alexander Hoghton, un proprietar de pământuri catolic din Lancashire, a menţionat în testamentul său o persoană numită William Shakeshafte.
  5. De la marile scene teatrale ale lumii până la peliculele cinematografice, de la Hollywood, Bollywood şi până la teatrele de păpuşi, Shakespeare este astăzi dramaturgul cu cele mai multe piese jucate. A fost tradus în mai mult de 100 de limbi şi interpretat în 24 de ţări numai în ultimul deceniu.
  6. Locul de veci al dramaturgului englez din biserica „Holy Trinity” din Avon nu poartă numele lui Shakespeare. Pe piatra fără nume este înscris însă un blestem: „Prieteni buni, în numele Mântuitorului feriţi-vă/ Să săpaţi în pulberea ce-aici s-a ferecat/ Căci binecuvântat vei fi, tu, om ce treci pe lângă pietre în tăcere/ Şi blestemat să fie omul care mişcă fără minte-aceste oase ale mele”. Însă bardul din Avon nu s-a odihnit în pace, pentru că şi mormântul său a fost ţinta unor speculaţii şi chiar pradă a vânătorilor de comori. Mormântul a fost măsurat şi cercetat de oamenii de ştiinţă, care au ajuns la concluzia că este prea mic pentru a adăposti trupul unui adult. Există însă şi dovezi că, la un moment dat în istorie, locul de veci al lui Shakespeare a fost profanat şi prădat.
  7. Oare Shakespeare a scris într-adevăr piesele care îi poartă numele sau în spatele lui se ascund operele altor scriitori? Cum a putut fiul unui negustor de mănuşi, probabil analfabet, să scrie opere de un astfel de rafinament? Şi cum de a reuşit Shakespeare, care în tinereţile sale nici măcar nu şi-a părăsit zona natală, să descrie oraşe europene, atmosfera preţioasă de la curţile regale, din înalta societate şi să scrie opere de inspiraţie istorică, pentru că nu absolvise nicio şcoală înaltă? La două secole şi jumătate de la moartea Marelui Will, biografii au început să-şi pună toate aceste întrebări, iar până la urmă au bănuit că Edward De Vere, Francis Bacon, Christopher Marlowe şi Mary Sidney Herbert au scris unele dintre piesele semnate de Shakespeare. Întrebarea pare însă de prisos pentru milioanele de oameni de pe toate continentele, îndrăgostiţi de lumea creată de Shakespeare „în doar şapte zile”, după cum spune Marin Sorescu. Şi, inspiraţi de poetul român, poate că ar trebui să-l lăsăm pe Shakespeare ca, „după atâta trudă” să se odihnească puţin.

Voi credeti speculațiile potrivit cărora Shakespeare nu ar fi fost autorul tuturor pieselor care îi poartă numele?

(sursa foto www.biography.com)