În 2012, anul în care și-a publicat pe cont propriu romanul „Oamenii fericiți citesc și beau cafea”, după ce a fost refuzată de mai multe edituri, Agnes Martin-Lugand era o scriitoare necunoscută. Timp de șase ani fusese psiholog și lucrase cu copiii, până să ia hotărârea de a se dedica în totalitate literaturii. Iar succesul primului său roman, care a luat-o pe nepregătite, a ajutat-o să ia această decizie.

După ce romanul său a fost remarcat pe platforma Kindle Amazon de bloggerii de carte, prestigioasa editură Michel Lafon i-a propus lui  Agnes Martin-Lugand să-i tipărească romanul. „De acord” a răspuns scriitoarea, care a pus condiția ca niciun cuvânt să nu fie schimbat în ediția tipărită a romanului. Instinctul nu a înșelat-o pe Agnes Martin-Lugand – cartea a avut un succes impresionant în Franța, a fost tradusă în 20 de limbi, iar producătorul american Harvey Weinstein a achiziționat drepturile de ecranizare.

Următoarele volume ale scriitoarei franceze le-au vorbit cititorilor, într-un stil simplu, cu naturalețe, despre fericire și sinuosul drum prin care se ajunge uneori la ea, despre bucuria lucrurilor simple și despre curajul de a o lua de la început. Romanele lui Agnes Martin-Lugand sunt apreciate de cititori și pentru starea de bine pe care o transmit, în ciuda dramatismului unora dintre subiecte. Aceasta se întâmplă pentru că Agnes Martin-Lugand este convinsă de dreptul fiecărei persoane de a-și construi fericirea așa cum o înțelege. Să urmărim pledoaria pentru fericire a scriitoarei Agnes Martin-Lugand în 3 dintre romanele sale.

Titlul romanului de debut al lui Agnes Martin-Lugand, „Oamenii fericiți citesc și beau cafea”, are darul de a stârni curiozitatea cititorilor și probabil mulți au fost aceia care au ales să-l citească fără a ști nimic despre acest volum sau autoarea lui, provocați doar de titlu. Prima carte a psihologului Agnes Martin-Lugand convertită în scriitoare de succes abordează o temă care constituie preocuparea de zi cu zi a tuturor oamenilor – fericirea și modul în care fiecare om declină înțelesul acestui concept în viața sa.

Povestea lui Diane, o femeie care își pierde și soțul și fiica într-un accident de mașină, este cazul concret pe care-l urmărește scriitoarea franceză. Pledoaria pentru fericire debutează cu „radiografia” unei inimi frânte, care, la mai bine de un an de la tragedia care i-a înghețat cursul vieții, nu a reușit să lase în urmă durerea de a-și fi pierdut într-un familia mod tragic.

Fericirea, în cazul lui Diane (și probabil a celor mai mulți dintre noi) este suma tuturor momentelor de împlinire zilnică – zgomotul cheii în ușă, atunci când aștepți o persoană dragă, sunetul pașilor sau a râsetelor celor pe care-i iubește. Înțelegem cu adevărat sensul fericirii abia când o tragedie ne-a făcut să conștientizăm ce-am pierdut.

Parcursul lui Diane de la depresia care a urmat pierderii celor dragi și până găsește un mod de a conferi un nou sens vieții ei este urmărit de autoarea franceză în pagini scrise într-un stil simplu, care dau cititorilor senzația că povestea spusă poate fi a fiecăruia dintre ei. Tonul emoționant alternat cu pasaje de un umor fin i-a făcut pe cei mai mulți dintre cititori să așeze acest volum printre preferatele lor.

Viaţa e uşoară, nu-ţi face griji” este cel de-al doilea volum publicat de Agnes Martin-Lugand, care continuă povestea personajelor din prima sa carte. Mulți dintre cititorii romanelor scriitoarei franceze au fost probabil contrariați de optimismul titlurilor cărților sale, în aparentă contradicție cu subiectul. Însă, dacă urmărim traseul parcurs de Diane, protagonista romanelor sale, ajungem la concluzia că viața poate fi ușoară pentru cei care se deschid în fața neprevăzutului ei și au capacitatea de a porni mereu pe noi drumuri, chiar în momentul când credeau că totul este sfârșit.

În acest nou volum, Diane, protagonista romanului, este mult mai stăpână pe sine și mult mai decisă să-și apere valorile existenței sale reconstruite cu atâta dificultate. Diane pare să fi găsit o formulă de echilibru cu durerea pierderii lui Colin, însă moartea Clarei, fiica sa, îi produce suferințe la fel de vii ca în ziua accidentului și la ani distanță. Cafeneaua literară „Oamenii fericiți citesc și beau cafea” dă sens vieții lui Diane până în momentul când o întâmplare neașteptată o așază din nou în fața unei alegeri și a unui posibil nou început. Tonul mai optimist al acestui volum, pasajele în care este descrisă viața pariziană și rafinamentul cu care sunt urmărite transformările din conștiința protagonistei au contribuit la succesul celei de-a doua cărți publicate de Agnes Martin-Lugand.

Cel mai recent volum al lui Agnes Martin-Lugand publicat în limba română, „Îmi pare rău, sunt așteptată”, este un roman despre alegerile pe care le facem în viață. Fericirea pare să fie supratema tuturor cărților publicate de scriitoarea franceză până în acest moment.

Alegerile pe care le face eroina acestui nou roman, Yaël, sunt toate subordonate dorinței de a reuși, de a-și înscrie viața pe o traiectorie a succesului. Și câți dintre noi nu cred, la fel ca personajul lui Lugand, că adevărata împlinire ne-o va aduce cariera, pentru a constata, odată ce am ajuns aproape de vârf, că ceva totuși lipsește. Și câți au tăria să-și recunoască greșeala, să încerce să o îndrepte, iar la solicitările presante care le așază în față alegerea între viața personală și carieră, să răspundă ulterior „Îmi pare rău, sunt așteptată”?

Fericirea se construiește piatră cu piatră, o viață întreagă, presupune greșeli și îndreptarea lor, puțin noroc pentru a-ți sincroniza viața cu cea a persoanei iubite și curajul de a te reinventa – aceasta pare a fi lecția pe care o învățăm de la Yaël, protagonista romanului „Îmi pare rău, sunt așteptată”. Obsedată de muncă și trăind doar pentru satisfacțiile pe care i le aduce cariera, Yaël ajunge să pună toată viața sa sub semnul întrebării în momentul când îl reîntâlnește pe Marc, bărbatul de care a fost atrasă cu ani în urmă. Cartea este scrisă cu naturalețea cu care ne-a obișnuit Agnes Martin-Lugand și în romanele sale anterioare și care este atât de apreciată de cititorii săi de toate naționalitățile.

Vouă ce carte scrisă de  Agnes Martin-Lugand v-a plăcut cel mai mult?