De-a lungul străduţelor de piatră înghesuite şi a canalelor veneţiene găsim ascunsă o minunăţie de căsuţă cochetă cu pereţii gălbui puţin muşcaţi de umezeala oraşului. Între ferestrele frumos ornate cu flori de toate culorile, cu greu poţi observa o plăcuţă memorială. Este sculptată în piatră, cu caractere clasice italieneşti,  iar mesajul este dedicat omului care a schimbat cititul pentru totdeauna, Aldus Manutius.

venise-alde-manuce1Veneţia este oraşul unde, în urmă cu jumătate de mileniu, Aldus Manutius a schimbat pentru totdeauna faţa tiparului şi modul în care omenirea percepea ideea de lectură, cărţile fiind foarte greu accesibile societăţii.

El a introdus pentru prima oară fontul „italic” folosit astăzi de toată lumea, înlocuind caracterele gotice, pătrăţoase şi greoaie folosite în perioada respectivă. Mai mult, a contribuit la standardizarea semnelor de punctuaţie şi a definit concret regulile de folosire a punctului şi a virgulei.

IMG_0569-aldusFaptul că avem cărţile la îndemână oriunde ne aflăm, se datorează curajului său. A fost primul tipograf care a îndrăznit să imprime cărţi de mici dimensiuni cu scopul de uşura studiul sau pur si simplu pentru relaxare.

„A fost un fel de Steve Jobs al perioadei renascentiste. Ideile lui au fost mereu cu un pas înaintea timpului său, riscând totul cu ideile sale netestate, dar de care era mereu sigur că funcţionează”, explica pentru portalul „Smithsonian”, Sandro Berra, directorul „Tipoteca Italiană”, cel mai mare muzeu dedicat tipografiei din Italia.

Curajul său a însemnat un pas mai departe pentru ştiinţă şi educaţie

Mereu aflat în căutarea inovaţiei în domenul său asumându-şi orice risc, Aldus a adus cărţile mai aproape de publicul larg, odată cu publicarea primei sale cărţi, în 1493. Înainte de mica sa revoluţie, cărţile erau privite ca obiecte extrem de preţioase, păstrate în colecţii private sau mănăstiri, incaccesibile chiar şi pentru mulţi oameni de ştiinţă.

KelmscottChaucersm-1El a reuşit să tranforme cartea într-un vehicul accesibil pentru gândire şi comunicare. Cărţile sale au fost gândite ca un antidot împotriva vremurile barbare şi a celor care ţineau cărţile ascunse în colecţii private. Considera că literatura trebuie să fie un bun comun.

A tipărit o bună parte din canoanele greceşti, scrisori importante ale părinţilor din bisericile timpurii, iar, în 1518, urmaşii săi au tiparit prima ediţie a Bibliei Greceşti.

 

Viaţa, moştenirea, opera şi tehnica sa

A avut o personalitate complexă, iar tot ce a lăsat în urmă a rămas în Veneţia, cu toate că s-a născut  într-un sătuc din sudul Romei, la scurt timp după căderea Imperiului Roman de Răsărit. A făcut parte dintr-un mic grup de umanişti care au studiat textele antice greceşti şi latine, fiind considerat un pionier al valului de gânditori ai Renaşterii. Munca sa a ajutat la salvarea şi „redeşteptarea” clasei intelectuale din regiune.

În 1490, la vârsta de 40 de ani s-a mutat în Veneţia, un mare centru comercial şi un centru al ideilor.  Aici şi-a deschis propria editură „Aldine Press”, iar prima carte tipărită de el a fost „Erotemata” scrisă de împăratul bizantin Constantin al XI-lea, urmată de alte 130 de titluri, inclusiv opere scrise e Aristotel sau Teofrast.

dec356-01-web-resizeNoua tehnică gândită şi introdusă de Aldus s-a răspândit în toate regiunile Italiei, iar mai târziu metoda sa a fost adoptată şi în alte regiuni de pe bătrânul continent. În anul 1502 el a tipărit „Divina Comedie” a lui Dante, momentul a fost sărbătorit cu lansarea emblemei sale, un delfin înfăşurat în jurul unei ancore. Logoul fiind insipirat din expresia latinească „Lente Festina” (n.r. a te grăbi încet). Emblema este folosită şi astăzi de editura Doubleday”.