Astăzi, 18 mai, de la 19:00, la showroom-ul eMAG din Crângași, realizatorul emisiunii „Cartea de la ora 5”, Dan C. Mihăilescu, are întâlnire cu cititorii. Difuzată exclusiv online, de luni până vineri, de la ora 17:00, „Cartea de la ora 5” s-a dovedit a fi prilejul ideal pentru Dan C. Mihăilescu de a fi ascultat de un public mult mai tânăr decât cel cu care a fost obișnuit până acum. „Un lucru e sigur:  în trecerea de la TV pe Internet a scăzut sensibil vârsta celor care mă abordează pe stradă, în metrou, la librărie etc.”, a declarat încântat Dan C. Mihăilescu.

Ce a pregătit pentru evenimentul de astăzi și ce cărți vor fi dezbătute aflați chiar de la realizatorul emisiunii „Cartea de la ora 5”.

1.Ce descoperiți de fiecare dată când vă întâlniți cu cititorii?

Depinde de cititori. Fiecare segment de public are învăţămintele lui. După întâlnirile cu liceeni, plec mult mai optimist decât la venire, descoperind că sunt departe de-a avea mintea-n chiloţi, că au aceleaşi dileme, aşteptări şi ispitiri ca noi, bunicii lor, şi aceeaşi nevoie de afectivitate. Când sunt în mijlocul studenţilor, rămân încercănat de blazarea lor şi încerc un amestec amărui de invidie şi compasiune. Cât despre celelalte categorii de cititori, ele îmi aduc invariabil aminte că nu sunt decât un prestator de servicii, că numai o întâmplare fericită m-a pus în situaţia de a „da lecţii” de lectură şi că aş face bine să-mi recalibrez sistematic gustul, opţiunile, maniera de lectură ş.a.m.d.

2.Care sunt cărțile de călătorie despre care veți vorbi în cadrul evenimentului? Care au fost criteriile după care le-ați ales?

Voi începe cu toposul călătoriei: în mitologie, religie, psihanaliză, etno-filosofie şi istoria literaturii. Naşterea, nunta, educaţia, viaţa întreagă, ca şi moartea – toate sunt călătorii de iniţiere. În simbologie, biserica este o corabie, ca şi cetatea, ori sicriul. De la tipologia stihială (călătoriile pe mare, pe uscat, în aer, vulcani, la Poli, în Everest, Sahara, Siberia, ori în centrul pământului) ajungem la literatura pelerinajelor (Ierusalim, Athos, Lourdes, Fatima, Meka, Santiago de Compostella ş.a.) şi sărim la Exodul biblic, la Odiseea, Divina comedie, Ghilgameş, Don Quijote, către Jules Verne, Melville, R. L. Stevenson. Abordăm apoi sedentarismul literaturii române, literaturile pirateriei, epoca marilor descoperiri geografice şi ajungem la literaturile coloniale, unde englezii sunt cei care excelează. Cred că va veni vorba de Paul Morand, Haroun Tazieff, Nansen, Scott, Amundsen, literatura picarescă, Dinicu Golescu şi Spătarul Milescu, de Stendhal, Maiorescu, Yves Cousteau, Duiliu Zamforescu, Geo Bogza, Ştefan Agopian şi Raluca Feher, de Mircea Anghelescu, Sabina Fati, Marius Chivu… şi încă alte ghiduşii.

3.Cum vă simțiți în online? Ați descoperit o nouă nișă pasionată de lectură?

Un lucru e sigur:  în trecerea de la TV pe Internet a scăzut sensibil vârsta celor care mă abordează pe stradă, în metrou, la librărie etc. În plus, de unde înainte primeam exclusiv aprecieri, acum predomină indicaţiile de lectură. Dacă telespectatorul este îndeobşte un receptacol pasiv, neutru, cititorul online este infinit mai predispus la interacţiune.

Așadar, dacă cele de mai sus v-au captat atenția, vă așteptăm la o interacțiune ca între prieteni!