Fiecare carte nou apărută a lui Yuval Noah Harari este similară unui eveniment. Cu fiecare volum proaspăt lansat, „profetul secolului XXI”, cum a fost denumit, ne confruntă cu idei neașteptate, cu o viziune și un mod de abordare total neobișnuite și ne deschide perspectiva pentru a întrezări propriul viitor – unul cam sumbru, ce-i drept, dar fără discuție posibil. Acestea sunt poate și atuurile lui Yuval Noah Harari, care în doar câțiva ani a devenit dintr-un profesor aproape necunoscut de istorie medievală un autor de bestselleruri mondiale.

Povestea sa de succes a început cu „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii”, scrisă în ebraică și tradusă ulterior în engleză. Despre această carte Barack Obama spunea că i-a oferit posibilitatea „de a pătrunde în esența lucrurilor care ne-au permis să construim această civilizație extraordinară, pe care am primit-o gratuit”. Mark Zuckerberg a recomandat cu căldură „Sapiens”, iar Ridley Scott se gândește să transforme această uluitoare istorie a omenirii într-un serial pentru televiziune.

Al doilea volum publicat de Harari, „Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului”, a însemnat un nou succes. Privirea îndreptată către un posibil viitor al omenirii i-a adus istoricului israelian titulatura de „profet al secolului XXI”, dar și o binemeritată apreciere pe plan internațional.

Cel de-al treilea volum semnat de Yuval Noah Harari, „21 de lecții pentru secolul XXI” a fost lansat în Statele Unite și Marea Britanie în luna august a acestui an și la nici o lună distanță a apărut și în librăriile din România. Nu este de mirare acest fapt, dată fiind aprecierea cititorilor de la noi pentru stilul original și ideile provocatoare întâlnite în cărțile lui Harari.

„În calitate de istoric, nu le pot oferi oamenilor mâncare sau haine – dar pot încerca să le ofer puțină claritate, contribuind astfel la echilibrarea condițiilor globale de joc. Iar dacă asta ajută chiar și câțiva oameni în plus să se alăture dezbaterii cu privire la viitorul speciei noastre, eu mi-am făcut treaba” spune Harari în introducerea acestei cărți. „21 de lecții pentru secolul XXI” nu reprezintă în fapt chiar niște lecții – în sensul clasic al cuvântului – ci mai degrabă o invitație la dezbatere. Spre deosebire de volumele precedente, această carte se concentrează exclusiv asupra „agendei globale” prezente: „Ce se întâmplă chiar acum? La ce anume ar trebui să fim atenți? Ce ar trebui să-i învățăm pe copiii noștri? (…) S-a întors Dumnezeu? Este iminent un nou război mondial?”

Yuval Noah Harari se ține de cuvânt: multe dintre provocările și impasurile lumii moderne sunt observate sau intuite de mulți dintre noi. Istoricul israelian aduce acea claritate promisă. Viziunea sa fiind una globală, înțelegem mai bine că unele dintre problemele cu care ne confruntăm (inclusiv noi, românii) sunt ale întregii umanități.

Criza liberalismului și pericolul tehnologiilor scăpate de sub control sau nesubordonate unei etici sunt evidențiate de autor în prima parte a cărții. Și dacă ne gândim că noi suntem departe de revoluția tehnologiei informației și biotehnologiei, poate ar fi bine să medităm un pic la scenariul propus de Harari – o vreme când inteligența artificială va prelua multe dintre slujbele oamenilor, care se vor confrunta nu cu exploatarea, ci cu faptul că au devenit irelevanți.

Amenințarea teroristă și pericolul unui război global sunt analizate în detaliu de Yuval Noah Harari. Cât de mult ar trebui să ne temem de un război mondial? Istoricul ne spune franc că nu este în mod sigur inevitabil, deși ar fi dezastruos pentru toată lumea. Nu trebuie considerat nici că va exista curând un război global, pentru că atunci s-ar declanșa o frenetică cursă  a înarmării, iar posibilitatea de a ocoli o asemenea catastrofă ar fi nulă. Toată lumea știe aceste lucruri, însă, spune Harari, „nici un zeu și nici o lege a naturii nu ne protejează de prostia omenească”. Un posibil remediu împotriva acesteia ar fi smerenia: multe națiuni tind să creadă că istoria, credința și moștenirea lor culturală sunt printre cele mărețe ale lumii. Puțin realism și modestia de a-și înțelege fiecare locul ar face aerul pe Pământ mai puțin încărcat de tensiuni beligerante.

„Mai există o graniță clară care separă realitatea de ficțiune?” se întreabă Harari în cea de-a patra parte a cărții. Dacă raționalitatea și individualitatea sunt printre marile mituri ale omenirii trăim cu adevărat o iluzie a cunoașterii. La nivel individual, știm mai puțin decât un vânător-culegător din Epoca Pietrei. Acesta știa să facă focul, să-și procure hrana, să se apere de lei sau să-și confecționeze singur haine. Noi credem că știm multe lucruri, însă de fapt ne bazăm pe gândirea de grup – lucru nu neapărat greșit, pentru că astfel am evoluat. Însă lumea va deveni un spațiu din ce în ce mai complex, pe care puțini oameni îl vor înțelege cu adevărat. Dar „dacă nu putem înțelege lumea, cum vom putea să facem diferența dintre bine și rău, dreptate și nedreptate?” se întreabă Harari.

Spunem adesea că trăim în epoca post-adevăr. Istoricul israelian clarifică însă lucrurile: „Homo sapiens este o specie post-adevăr, a cărei putere depinde de crearea și acceptarea unor ficțiuni”. Și, în fond, iubim atât de mult adevărul? Adesea ne dispensăm de el, tocmai pentru că ne încurcă. Iată ce relație există între putere și adevăr din punctul de vedere al lui Yuval Noah Harari: „Adevărul și puterea nu pot călători împreună decât până la un punct. Mai devreme sau mai târziu, fiecare o ia pe drumul său. Dacă vrei putere, la un moment dat vei fi nevoit să diseminezi ficțiuni. Dacă vrei să afli adevărul despre lume, la un moment dat va trebui să renunți la putere”. Autorul ne explică în acest volum și cum să ieșim din „mașina de spălat creierul” a știrilor false.

În ultima parte a cărții, Harari poartă o discuție destul de liberă cu cititorii săi, ca de la „sapiens la sapiens”, asupra unei teme care curând va deveni acută: „Cum trăiești într-o epocă a confuziei, când vechile povești s-au destrămat și nu a apărut încă nici o poveste nouă care să le înlocuiască?”.

Soluția propusă de Harari pentru a afla adevărul despre univers, sensul vieții și propria identitate este să acordăm atenție suferinței, să o explorăm și nu în ultimul rând, să „traducem” în termeni reali mesajele care ne parvin.

Un capitol interesant este și cel referitor la meditație, pe care Harari o practică regulat, în fiecare zi (iar o lună, două pe an se retrage într-o tabără de meditație). Subcapitolul „Doar observă” este o confesiune pe care autorul o face în fața cititorului. Ne prezintă astfel propria soluție de raportare la viață, perfect conștient că  aceasta nu este și universal valabilă.

Prin volumul „21 de lecții pentru secolul XXI” Yuval Noah Harari dorește să ridice perdeaua iluziilor, a miturilor și falselor adevăruri care ne înconjoară, ca să înțelegem lumea așa cum este ea. Să ne ofere teme de meditație asupra viitorului nostru comun, ca specie, aceasta până nu e prea târziu – preferabil „înainte să cadă cortina peste specia noastră și să înceapă o dramă cu totul diferită”.

Vouă vă place cum scrie Yuval Noah Harari? Credeți că previziunile lui sunt posibile curând?