Romanele scriitoarei americane de origine indiană Jhumpa Lahiri oferă de fiecare dată cititorilor o experiență specială de lectură. Câștigătoare a Premiului Pulitzer, Jhumpa Lahiri realizează, în fiecare carte pe care o semnează, o construcție literară impecabilă, împletire fericită a unui stil poetic și sensibil, plastic și sugestiv cu o profunzime ce coboară în miezul ființei fiecăruia dintre cititori. Romanele sale oferă teme de meditație subtile la care rezonează fiecare cititor, dar în același timp lumea în care se mișcă personajele sale este observată cu o mare atenție la detaliile istorice sau sociale. „Distanța dintre noi”, roman care s-a aflat pe lista scurtă a premiului Man Booker, păstrează aceleași coordonate stilistice care au adus-o pe Jhumpa Lahiri în prim-planul fenomenului literar american contemporan.

„Distanța dintre noi” este un roman care oferă cititorilor posibilitatea unei incursiuni în India de la jumătatea secolului trecut. Autoarea recreează atât de sugestiv atmosfera Calcuttei, a cartierului Tollygunge, locul copilăriei a doi frați, Subhash și Udayan, încât avem impresia, la finalul cărții, că știm bine aceste zone, am fost acolo. Acțiunea romanului se desfășoară pe o perioadă de 60 de ani și este focalizată pe destinele celor doi frați, Subhash și Udayan, dar și a celor aflați în proximitatea lor – oameni de care sunt legați prin sentimente de iubire, datorie, regrete, loialitate până la moarte și chiar dincolo de ea. Povestea lui Subhash și Udayan este urmărită din copilărie – frați buni, de nedespărțit, explorând împreună micul univers al cartierului în care cresc, uniți prin aceleași pasiuni.

Evenimente istorice grave, sângeroase zguduie din temelii lumea celor doi frați și reașază destinele lor pe traiectorii total diferite. Caracterul rebel și idealist al lui Udayan devine din ce în ce mai evident. Se căsătorește pe ascuns cu Gauri, împotriva dorinței părinților săi și devine un activist care susține cu pasiune idealurile de dreptate socială promovate de mișcarea comunistă. Revolta țăranilor din Naxalbari înăbușită sângeros de autorități este un moment de cotitură nu doar în viețile lui Subhash și Udayan, ci ale întregii lor familii. Iar dacă Udayan este atât de devotat idealurilor revoluționare încât nu ține cont nici chiar de siguranța familiei lui, Subhash decide să urmeze alt drum în viață. Hotărât să se dedice studiilor, Subhash pleacă în Statele Unite, de unde nu va mai reveni decât pentru a-și vizita familia.

Distanța dintre perspectivele de viață ale celor doi frați devine astfel concretă. Purtați de diferite evenimente sau decizii personale pe drumuri antagonice, câți dintre noi nu au constatat, la un moment dat, că, deși iubim anumite persoane, între noi s-a insinuat pe nesimțite o distanță pe care nu știm cum să o parcurgem în sens invers.

Un eveniment tragic schimbă pentru totdeauna viața acestei familii, iar cititorii își pot face o imagine completă asupra poveștii, pentru că aceasta este relatată din trei puncte de vedere: al lui Subhash, fratele lui Udayan, a lui Gauri, soția lui Udayan și a Belei, fiica acestuia.

Descrierile vieții indiene sunt completate de cele ale atmosferei din Rhodes Island, locul unde se stabilește Subhash. Acesta rămâne unul dintre cele mai impresionante personaje ale romanului, viața sa interioară fiind surprinsă de Jhumpa Lahiri cu o uimitoare precizie și finețe psihologică.

Loialitate lui Subhash față de fratele său este impresionantă, la fel ca și frământările unui suflet torturat de întrebări fără răspuns. Văzând că Gauri, nora nedorită, este disprețuită de socrii ei și rău tratată, Subhash decide să se căsătorească cu ea, iar fiica acesteia să devină și fiica lui. Dar este oare această apropiere suficientă pentru a diminua distanța sufletească existentă între cei doi?  Povestea de dragoste dintre Gauri și Udayan este una specială, atât de frumoasă încât femeia nu dorește să o trădeze în ciuda faptului că circumstanțele vieții au devenit cu totul altele.

Subhash este un personaj pe care îl putem admira pentru noblețea gesturilor sale și pentru spiritul de sacrificiu. Însă ne va stârni și compasiunea în mai multe rânduri și va trebui să facem un efort pentru a-l înțelege. În același mod ne putem raporta și la Gauri, soția lui Udayan, devenită ulterior partenera de viață a fratelui lui. Putem să o condamnăm în anumite momente ale acțiunii romanului, dar în altele ne vom trezi că-i dăm dreptate, înduioșați de modul în care simte și acționează. De fapt, acesta este unul dintre meritele artei literare a lui Jhumpa Lahiri. La fel ca un diamant, personajele sale au o imagine complexă, cu multiple fațete, șlefuite cu migală de scriitoare. Ca să le înțelegem în toată complexitatea lor trebuie să avem răbdare și să nu ne pripim cu concluziile.

„Distanța dintre noi” este un roman care oferă cititorilor o mare satisfacție. După ce-l citim ne simțim îmbogățiți – imaginea Indiei, patriarhală și sângeroasă în același timp, evoluția atât de neașteptată a destinelor personajelor și complexitatea lor psihologică sunt de-acum ale noastre. Prin empatia lecturii ne-am îmbogățit cu o nouă experiență de viață, una la superlativ.