Credem cu sinceritate că numai J.K.Rowling ar putea să transforme scenariul original lansat în varianta print a unui film deja pe ecrane într-un bestseller. Precursorul Cărții săptămânii noastre, Fantastic Beasts and Where to Fiind Them vindea aproape un milion de jumătate de exemplare numai în Anglia, un adevărat record pentru un scenariu și, deși succesul Fantastic Beasts – The Crimes of Grindelwald The Original Screenplay nu a mai fost la fel de impresionant (lucru de înțeles dat fiind faptul că discutăm despre a doua lansare dintr-un ciclu de 5), cifrele au fost în continuare spectaculoase.

După ce părea să fi încheiat „afacerile” cu magia și își încerca penița în domeniul literaturii polițiste, sub pseudonimul Robert Galbraith, Rowling revenea la vrăji cu o piesă de teatru, „Harry Potter și copilul blestemat” și apoi cu o serie de 5 scenarii originale ce îl au drept protagonist pe Newt Scamander, autorul uneia dintre cărțile studiate de Harry la Hogwarts. După succesul rapid înregistrat de „Animale fantastice și unde le poți găsi”, „Crimele lui Grindelwald” promiteau să ne acapareze și mai tare, incitându-ne cu personaje faimoase în universul Potter, precum nimeni altul decât Albus Dumbledore.

Așa cum ne așteptam, Fantastic Beasts – The Crimes of Grindelwald The Original Screenplay nu dezamăgește din punct de vedere al acțiunii. Scenariul începe cu acțiunea MACUSA (the Magical Congress of the United States of America – Ministerul Magiei American) de a-l preda pe recent capturatul Grindelwald anchetatorilor europeni. Puternicului vrăjitor i s-a tăiat limba pentru a nu putea să își manipuleze paznicii, dar evadarea e doar o chestiune de moment și e realizată magistral de Rowling, în decursul unei călătorii cu o caleașcă înaripată în care Grindelwald își dezarmează cu o ușurință înspăimântătoare Aurorii desemnați să îl escorteze.

Ajungem apoi la Londra într-o clipită și îl regăsim pe Newt Scamander, care încearcă să ridice interdicția de a mai călători internațional pusă de Minister asupra sa după peripețiile din prima carte și dezastrul pe care l-a provocat la New York. Iar Newt nu vine singur: alături îi e acum fratele Theseus, angajat la Minister, varianta mai responsabilă a protagonistului nostru, dar și superba Leta Lestrange (pare-se, stră-stră-mătușă a diabolicei Bellatrix), care e logodită cu Theseus, dar despre care ghicim că poartă încă sentimente fostului său coleg de clasă Newt. Ajuns în audiere, lui Newt i se propune să lucreze pentru Minister și să primească misiunea de a-l ucide pe Credence, puternicul Obscurus (forță magică exteriorizată de un vrăjitor care nu a fost instruit și nu și-a putut manifesta magia), cu care eroul nostru se confruntase în scenariul trecut și pe care îl credea mort.

Oh, Newt. You never met a monster you couldn’t love” (tr.red. „O, Newt, nu ai întâlnit niciodată un monstru pe care să nu îl poți iubi”): e afirmația Letei care întruchipează perfect personalitatea protagonistului. Firește că acesta refuză imediat un asemenea târg și părăseşte furios Ministerul pentru a descoperi însă că nu numai autoritățile îl vor plecat, ci și…Albus Dumbledore. Într-o scenă superbă, doldora de magia lui Rowling, viitorul director de la Hogwarts i se înfățișează lui Newt sub forma unei mănuși, mai întâi, capătă apoi formă și îl plimbă prin Londra în timp ce încearcă să-l convingă că e singurul capabil să-l învingă pe Grindelwald, dar că pentru asta trebuie să plece la Paris, acolo unde anti-eroul își strânge rapid aliații.

Atunci când în ecuație intervin și Queenie și Jacob, inseparabili, dar readuși împreună numai de farmecele vrăjitoarei, iar Tina este dată dispărută în capitala Franței, Newt decide că nu mai poate sta locului. Refuzând să renunțe la iubirea sa și disperată că Jacob nu vrea să îi pună viața în pericol pentru a putea fi împreună, Queenie dispare la Paris, iar cei doi îi iau curând urma.

Ceea ce urmează e un adevărat vârtej de aventuri, în care Queenie e foarte aproape de a cădea sub vraja lui Grindelwald, Jacob e înnebunit să o găsească, iar Newt trebuie să o convingă pe Tina că nu el este cel care se va căsători cu Leta, așa cum au anunțat în mod eronat ziarele, ci fratele său. Peste tot acest mix se adaugă misterul genealogiei lui Credence, pe care toată lumea vrea fie să îl ucidă, fie să îl folosească, un secret întunecat al Letei și, firește, foarte multe animale fantastice (deși mai puține decât în prima parte a seriei).

Fantastic Beasts – The Crimes of Grindelwald The Original Screenplay e poate prima operă din universul Harry Potter care chiar a avut parte de critici asidue. Unii dintre fani i-au reproșat că se scufundă în prea multă magie și că pierde simțul realității care a cucerit atât în aventurile micuțului vrăjitor, alții, dimpotrivă,  că este un scenariu în care nu se întâmplă mai nimic. Noi suntem însă de părere că, dacă ești fan al lui Rowling, Fantastic Beasts – The Crimes of Grindelwald The Original Screenplay nu are cum să nu te vrăjească. Magia e tot acolo, imaginația e la fel de fecundă, iar aventurile personajelor sunt la fel de delicioase precum ceainicul care umple singur ceștile cu lichid parfumat sau pana căzută de la pălărie ce te poate îndruma pe urmele purtătorului său.

Nu poți să separi Fantastic Beasts – The Crimes of Grindelwald The Original Screenplay de fimul pentru care a fost concepută și nici personajele sale de jocul actorilor și aici îți certificăm că nu ai de ce să îți faci griji. Rowling dovedește din nou că al doilea plus al său ca scriitoare, după fantezia debordantă și capacitatea de a concepe lumi atât de bogate, sunt protagoniștii bine conturați. Newt și Jacob reprezintă din nou punctele forte, Tina capătă mai multă substanță, iar Queenie se transformă dintr-o vrăjitoare fermecătoare într-un amalgam de emoții plin de vulnerabilitate cu care vei rezona mai bine ca niciodată.

Dar punctele forte ale scenariului sunt Albus Dumbledore și Gellert Grindelwald. Dacă aveai vreo îndoială că cei doi vor funcționa pe pagină și pe micul și marele ecran, aceasta este rapid spulberată. Dumbledore reține același amestec de bunătate, charismă și mister care l-a transformat într-unul dintre cele mai iubite personaje și, bonus, de această dată îl vedem și profesând. Interpretarea lui Jude Law este de asemenea o mișcare de geniu, pentru care o felicităm pe Rowling și echipa de casting.

Însă Grindelwald reprezintă marea surpriză din Fantastic Beasts – The Crimes of Grindelwald The Original Screenplay. Un antagonist mai diferit de Voldemort nici că se putea imagina: inteligent, fermecător, Grindelwald înlocuiește forța pură a Lordului Întunecat cu o minte sclipitoare și își manipulează adepții făcându-i prizonieri într-o plasă de păianjen plină de intrigi, de secrete, dar mai ales…de bune intenții. Dacă prin Voldemort Rowling a creat un villain absolut, în Grindelwald ea conturează un personaj negativ mai complex, care are o motivație puternică, ce nu pare guvernat de ură, nu vrea putere pentru el, ci luptă pentru o lume mai bună. Sunt voci care spun că Trump a stat la baza sa, dar ce e cert e că Grindelwald seamănă extrem de mult cu mulți lideri politici de azi. Iar dacă undeva spre finalul scenariului vei avea un moment în care vei fi de acord cu el (nu îți spunem care, îl vei descoperi singur), să nu te simți vinovat.

Desigur că Fantastic Beasts – The Crimes of Grindelwald The Original Screenplay are și minusuri. Unul dintre acestea este faptul că mereu grijulia Rowling pare să nu mai dea aceeași atenție cronologiei și ne-o înfățișează pe o Minerva McGonagall predând la Hogwarts într-o perioadă în care nici nu ar fi trebuit să fie născută. Mai grav e că unele dezvăluiri tulburătoare din deznodământ par a fi făcute pur și simplu pentru plăcerea șocului sau pentru a conferi încărcătură emoțională unor personaje cu care fanbase-ul nu a rezonat încă. Firește, fiind vorba despre Rowling, putem să ne așteptăm la orice, și nu e exclusă posibilitatea ca toate aceste aparente greșeli taxate de fani să fie corectate sau explicate într-un mod magistral.

Suntem curioși dacă tu ai citit Fantastic Beasts – The Crimes of Grindelwald The Original Screenplay de J.K.Rowling sau ai vizionat filmul cu același nume. Dacă da, care a fost părerea ta?