Un roman altfel decât tot ce am citit până acum – în acest fel putem sintetiza impresiile după lectura cărții „Vorbește-le despre bătălii, regi și elefanți” de Mathias Enard. Începând cu titlul, continuând cu stilul în care e scris și cu povestea, romanul de nici 200 de pagini al scriitorului francez Mathias Enard, câștigător al premiului Goncourt, ne lasă într-o stare de perplexitate. Prin intermediul său, ne putem întoarce în timp, în anul 1506, pentru a-l însoți pe Michelangelo, „un  nume asociat pentru totdeauna Artei, Frumuseții și Geniului” la Istanbul. Este invitat de sultanul Baiazid al II-lea, „Marele Turc”, să realizeze o operă monumentală, un pod în mijlocul portului și să reușească acolo unde Da Vinci a dat greș.

„Pentru că sunt copii, vorbește-le despre bătălii și regi, despre cai, despre diavoli, despre elefanți și îngeri, dar nu uita să le vorbești despre dragoste și alte lucruri asemănătoare” se spune în moto-ul romanului. Mathias Enard folosește un citat din „Life’s Handicap” a lui Kipling care sintetizează perfect tema cărții sale. Documentată minuțios și pornind de la fapte atestate, cartea scriitorului francez câștigătoare a premiului „Goncourt des lyceens” pornește mai departe, pe firul imaginației pentru a ne prezenta o imagine puternică și tulburătoare a geniului Renașterii. Îl vom cunoaște pe Michelangelo ca pe un simplu om al vremii sale, respectat ca artist, ce-i drept, însă luptându-se cu nesiguranțe, torturat de ideea de a fi din ce în ce mai bun, ajuns fără voia sa în mijlocul unor comploturi, umilit de puternicii zilei, un Michelangelo îndrăgostit și rănit.

Mathias Enard își construiește narațiunea folosind timpul prezent astfel încât avem sentimentul că suntem prezenți în filmul „acțiunii”, care se desfășoară sub ochii noștri. Este uimitor și stilul în care este scrisă cartea. Pictural, poetic, romanul pare când o gravură desenată în culori delicate, când o sculptură, cioplită cu dalta în marmura netedă, delicată și dură, în care Michelangelo și-a săpat numele prin celebrele sale creații.

Artistul părăsește Roma în ascuns de ochii și iscoadele papei Iulius al II-lea, lăsând neterminate lucrările la construcția mormântului acestuia, de la Roma. E adevărat însă și faptul că înaltul prelat nu își achitase obligațiile financiare. Mai mult, oamenii papei aproape l-au scos în brânci, pe scări, pe Michelangelo.

Marele Turc îl invită pe artist la Constantinopol pentru a realiza proiectul unui pod peste Cornul de Aur. Și totodată îi oferă o sumă fabuloasă. Pe 13 mai 1506, Michelangelo debarcă la Istanbul – primul contact cu exotica civilizație păgână. Cu moschee și biserici între care se distinge grandioasa Sfânta Sofia, cu o populație eterogenă de oameni de diferite limbi și credințe, Istanbulul este un oraș al contrastelor. Curtea lui Baiazid al II-lea este un spațiu rafinat, unde poezia, dansul și artele în general sunt prețuite în aceeași măsură ca vinul și grația frumuseții.

Mathias Enard ne ajută să descoperim nu numai artistul, ci și omul din spatele unui nume greu de celebritate, de care uităm adesea. Vom urmări eroii acestei povești despre artă, creație, iubire, răzbunare și comploturi până la ieșirea de pe scena istoriei. Am pătruns în lumea imaginației prin intermediul biografiilor celebre și a izvoarelor istorice și ne întoarcem în lumea modernă pe aceeași cale.

Cât despre Michelangelo: „Din Istanbul păstrează o vagă lumină, o dulceață subtilă amestecată cu amărăciune, o muzică îndepărtată, forme grațioase, plăceri erodate de timp, durerea violenței, a pierderii: abandonul mâinilor pe care viața nu l-a lăsat să le ia, fețe pe care nu le va mai mângâia niciodată, poduri care încă nu au fost înălțate”. Din ce motive aflați în roman.

Voi ați citit cartea? V-ar plăcea să citiți un roman al cărei protagonist este geniul Renașterii, Michelangelo?