Ianuarie este, în general, o lună plină de planuri și speranțe. După ce facem un scurt bilanț al anului care tocmai s-a încheiat, sperăm ca în cel nou să ne urmărim cu mai multă perseverență obiectivele. Multe persoane obișnuiesc să-și scrie dorințele pe bilețele și să verifice la final de an dacă au fost consecvenți și victorioși. Un obicei folositor sunt de părere mulți autori de cărți motivaționale! Iar dacă printre obiectivele propuse se numără și să citiți mai mult, vă facem câteva sugestii referitoare la cărțile lunii ianuarie. Iată 3 volume de nonficțiune utile în viața de zi cu zi.

Există cărți și autori care ne pot schimba viața în modul cel mai concret cu putință. Iar unul dintre aceștia este, cu siguranță, Viktor E. Frankl, fost profesor de psihiatrie la Universitatea din Viena și fondatorul logoterapiei, a treia şcoală psihoterapeutică din capitala Austriei. Între cărțile lunii ianuarie recomandăm „Voința de sens”, volum apărut în librării anul trecut, foarte util în viața de zi cu zi. Autorul revoluționarei cărți „Omul în căutarea sensului vieții”, Viktor Frankl prezintă în acest volum pozițiile diferite pe care le adoptă psihoterapia și logoterapia. Aceasta din urmă se concentrează asupra nevoii omului de a descoperi sensul profund al existenței sale, care se păstrează „până la ultima lui suflare”. Frankl descrie metodele prin care logoterapia combate sentimentul „vidului existențial” cu care se confruntă din ce în ce mai multe persoane. Disperarea existențială este, în viziunea lui Frankl, un strigăt după împlinire și o nevoie constantă de autodepășire. Psihiatrul vienez ne vorbește despre aplicațiile și tehnicile logoterapeutice, dar și despre îndrumarea spiritual‑medicală pe care trebuie să o ofere psihoterapeutul. Stilul în care scrie Viktor E. Frankl face lectura accesibilă chiar și pentru nespecialiști, lucru îmbucurător, pentru că teoriile sale sunt aplicabile și folositoare. De altfel, psihiatrul vienez a formulat principiile logoterapiei în împrejurări de viață extrem de dure, în lagărele de concentrare de la Auschwitz și Dachau, unde a fost închis. Iar nevoia de sens făcea acolo, la propriu, diferența între viață și moarte.

O altă carte pe care v-o recomandăm pentru luna ianuarie, o lectură instructivă, amuzantă și temeinic documentată este „Mari mituri despre relațiile intime. Întâlniri amoroase, sex și mariaj”. Cartea este scrisă de Matthew D. Johnson, psiholog și profesor la Universitatea Binghamton din New York, specialist în probleme de cuplu. Lectura acestui volum ni se pare utilă, pentru că autorul își propune să dărâme unele dintre cele mai frecvente mituri în ce privește relațiile intime. Autorul ne-a câștigat încrederea și atenția datorită atitudinii sale foarte corecte: demonstrațiile sale se bazează pe cercetări științifice și, cu toate acestea, nu pretinde că este deținătorul adevărului absolut în materie. Ceea ce funcționează într-un caz poate foarte bine să dea greș într-o altă situație, pentru că oamenii sunt unicate, iar relațiile dintre ei au particularități pe care doar cei implicați le cunosc. Matthew D. Johnson își împarte cartea în șase capitole: Sex, Atracție și curtare, Întâlnirile online, Relațiile dintre persoanele de același sex, Prezicerea succesului sau eșecului unei relații, Dispute, dezacord și disoluție. În cadrul fiecărui capitol, Matthew D. Johnson demolează câteva mituri, ca de exemplu: Bărbații au un libido mai intens decât femeile, contrariile se atrag, e bine ca partenerii să locuiască împreună înainte de căsătorie, după divorț dispar și problemele etc. Cartea are meritul de a risipi pâcla iluziilor întreținute de convingerile primite de-a gata și de a ne atrage atenția că, până la urmă, doar dragostea dintre parteneri este cea care contează.

Sufletul omului. Între geniul binelui și al răului” de Erich Fromm, unul dintre cei mai renumiți psihologi ai secolului al 20-lea, este o altă carte pe care o recomandăm pentru luna ianuarie. Cu experiență în psihologia socială și bazat pe experiențele sale clinice, Erich Fromm descrie în acest volum două tipuri de personalitate: biofilul si necrofilul, cei care iubesc viața sub toate formele sale de manifestare și cei blocați în „împietrirea” inimii, supuși formelor maligne ale agresivității și distrugerii. De la Erich Fromm aflăm că „iubirea de viață este la fel de contagioasă precum iubirea de moarte” și că aceasta nu poate fi „predată”, ci insuflată, prin atitudine, iar nu printr-un set de reguli. „Iubirea de moarte, narcisismul malign și fixația simbiotic-incestuoasă” formează împreună „sindromul de descompunere, cel care determină oamenii să distrugă de dragul distrugerii și să urască de dragul urii” explică autorul. Opus acestuia este „sindromul de creștere”, ale cărui caracteristici sunt iubirea față de viață și om și independența. Autorul supune discuției diferitele forme de violență existente, dar și narcisismul individual și social. Cartea este o interesantă și subtilă prelegere despre umanism, în ciuda faptului că psihanalistul nu ignoră posibilele aspecte maligne ale personalității umane.

Voi ce cărți aveți pe listă pentru luna ianuarie?