Este considerat părintele teoriei generale a relativităţii, unul din cei mai importanţi piloni ai fizicii moderne şi laureat al Premiului Nobel pentru fizică. Au trecut 137 de ani de la naşterea lui Albert Einstein.

Cu siguranţă aţi purtat discuţii interminabile despre teoriile sale, dar ştiţi cu adevărat ce autori l-au influenţat şi ce cărţi a citit?

Cervantes Saavedra – „Don Quijote”

quijotePrintre sutele de formule şi teorii, adesea se relaxa cu o carte. Fizicianul şi-a făcut mereu timp pentru lectură.

Un fost coleg de laborator, Leopold Infeld, povesteşte în cartea sa autobiografică: “Einstein stătea în pat fără tricou sau pijamale, cu Don Quijote pe noptieră. Este cartea pe care îi plăcea să o citească cel mai des pentru a se relaxa”.

Don Quijote a fost una dintre cărţile preferate pe care o descria: „Este o dramă, o dramă a ideilor. Ar trebui să fie o carte fascinantă pentru oricine îndrăgeşte ştiinţa”.

David Hume – „Tratat asupra naturii umane”

A_Treatise_of_Human_Nature_by_David_HumeCartea lui Hume a avut o influenţă majoră în viaţa lui Einstein, jucând un rol important în dezvoltarea sa. Einstein considera că un fizician are mai întâi nevoie de o serie de conexiuni şi modele din natura, înainte de a transforma teoriile în formule.

Tratatul lui Hume explorează legătura dintre ştiinţă şi natura umană, fiind asemănată cu o filosofie morală aplicată ştiinţific. Lucrarea propune cititorului să se îndepărteze de sfera metafizică şi a speculaţiilor.

 

Helena P. Blavatsky – „Isis dezvăluită: Secretele înţelepciunii antice”

isisO altă lucrare ce a stat la baza marilor întrebări care l-au frământat pe fizician. Aşa cum ne-a obişnuit, Einstein căuta balanţa între realitate şi imaginaţie, o conexiune între ştiinţă şi divin. Aşa au fost si cărţile pe care le-a îndrăgit.

Cartea Helenei Blavatsky, bazată pe două volume uneşte idei adunate din mai multe domeii. În primul volum aduce în prim-plan puterea ştiinţei moderne de a dezvălui puterea ascunsă a naturii, şi atinge subiecul omului interior şi exterior. Al doilea volum este bazat pe teologie, în care autorul dezvăluie o serie de similititudini de idei ce apar la toate religiile orientale.

Fyodor Dostoyesky – „Fraţii Karamazov”

karaDin lista de lectură a lui Einstein nu a lipsit romanul lui Dostoevsky „Fraţii Karamazov”.  Este cel mai bun exemplu pentru cineva care vrea să înteleagă societatea ruseasca din secolul al XIX-lea.

Fiecare personaj este atent conturat după clasa socială din care face parte. Însă, observăm că toate cărţile citite de marele fizician au ceva în comun, îi oferă o viziune de ansamblu asupra teoriilor sale.

Fie că erau cărţi de literatura univesală sau de specialitate, cărţile pe care le citea erau ancorate în domenii diverse, de la politică, analizarea comportamentală a oamenilor, metafizică, spiritualitate şi chiar opuse dacă ne uitam la ştiinţă sau religie.