„Ce mai citim?”, întrebarea pe care o auzim atât de frecvent de la marii iubitori de lectură, nu reprezintă neapărat o derută, ci mai ales dorința de a nu rata o carte bună, un autor care merită descoperit. Cum librăriile sunt pline de oferte, avem uneori nevoie de recomandări, care să ne ghideze prin universul atât de vast al literaturii. Astăzi am apelat la sugestiile a 3 autori de bestselleruri din simplul motiv că scriitorii au „ochiul format” – dau atenție detaliilor care pot scăpa la o lectură mai rapidă și sunt interesați în mod special de construcția narativă și stil. Nu în ultimul rând, ca peste tot în lume și în zona literară pot apărea rivalități. Așa că, dacă un scriitor elogiază un coleg de breaslă, avem toate motivele să ținem cont de opinia sa.

Autorul „Pastoralei americane” și al „ Operațiunii Shylock”, Philip Roth a recomandat cu entuziasm „Pădurea întunecată” de Nicole Krauss, una dintre ultimele cărți citite, pentru că scriitorul câștigător al Premiului Pulitzer a decedat în primăvara acestui an. „Un roman splendid, sunt plin de admirație” spunea Philip Roth. Ultimul roman semnat de Nicole Krauss este deja National Bestseller în Statele Unite și a fost desemnat cea mai bună carte de ficțiune a anului 2017 de mai multe publicații americane. Titlul cărții face referire la opera capitală a lui Dante și sugerează parcursul inițiatic pe care-l vor străbate protagoniștii cărții. Ca și Dante, înainte să coboare în Infern, aceștia se vor afla într-o „pădure întunecată”, care însă are o valoare simbolică, cu referire la universul interior al protagoniștilor. Jules Epstein este un bărbat care s-a retras din activitățile antreprenoriale pe care le-a desfășurat toată viața cu mare succes și care i-au adus o situație financiară mai mult decât mulțumitoare. Treptat, înainte ca cei trei copiii ai săi să realizeze transformările prin care trece tatăl lor, Jules își schimbă total ierarhia valorilor după care s-a călăuzit toată viața. Mai mult, niciunul dintre copii nu apucă să înțeleagă uluitoarea schimbare a perspectivei asupra vieții și tatăl lor dispare fără urmă din modestul apartament din Tel Aviv. Iubitor al luxului și abundenței, colecționar de obiecte scumpe de artă, Epstein își surprinde familia în momentul când începe să doneze cu frenezie tot ce are, pentru „a-și face loc să gândească”. Nicole, o scriitoare care trăiește în New York, trăiește și ea o criză identitară. Mariajul ei a eșuat și inspirația artistică se lasă mult așteptată. După ce aude la radio argumentațiile unui fizician referitoare la teoria universurilor paralele, Nicole începe să-și pună întrebări despre natura reală a vieții, iar o călătorie la Tel Aviv capătă valoarea unui adevărat drum inițiatic.

Margaret Atwood, autoarea celebrei distopii „Povestea slujitoarei”, recomandă cu căldură romanul lui Naomi Alderman „Puterea. „Electrizant! Șocant! Te scoate din circuit! Iar apoi, stai și te gândești de două ori – la absolut tot!” a spus scriitoarea canadiană. Nu ne surprinde că Margaret Atwood a apreciat romanul „Puterea”, care, de altfel, a fost inclus în topul celor mai bune cărți ale anului trecut. Și aceasta pentru că romanul lui Alderman este o distopie care ne duce cu gândul la „Povestea slujitoarei”, numai că, spre deosebire de romanul lui Atwood, polii puterii sunt inversați. Femeile sunt acelea care, în romanul lui Naomi Alderman, descoperă că au o forță uriașă la dispoziție, care treptat se transformă într-o armă cu ajutorul căreia pot domina planeta. Descărcările electrice care le conferă femeilor o putere supraumană  sunt descoperite întâi de adolescente, apoi forța latentă este activată și de femeile mature. Cu ajutorul ei, „fiicele Evei” luptă inițial împotriva abuzurilor, însă o putere atât de mare este însoțită de tentația de a domina. Este o lume stăpânită de femei mai bună decât cea în care erau lipsite de apărare? Victimele se schimbă, însă violența, umilințele și teroarea rămân aceleași. Bărbații experimentează noua postură de „sex slab”, iar dorința de putere capătă în cazul femeilor proporții cosmice. În noua reinterpretare a religiei, însuși Dumnezeu este femeie. Îndrăzneață și șocantă adesea, cartea semnată de Naomi Alderman este o lectură interesantă, mai ales pentru iubitorii unor distopii de acest tip.

David Baldacci, unul dintre cei mai apreciați scriitori contemporani de thrillere, autor al romanului „Puterea absolută”, recomandă „Arșița”, romanul de debut al scriitoarei australiene Jane Harper. „Este unul dintre cele mai surprinzătoare romane de debut pe care le-am citit vreodată. Mi s-a părut că simt arșița năucitoare a Australiei. Fiecare propoziție este perfectă. Citiți-l!” îndeamnă scriitorul american. Și, într-adevăr, „Arșița”, roman care a propulsat-o pe Jane Harper în topul celor mai importante autoare australiene ale momentului și i-a adus nenumărate premii pentru debutul său spectaculos, este o carte care nu trebuie ratată de amatorii de thrillere. Agentul federal Aaron Falk, protagonistul romanului, sosește în orașul său natal pentru a asista la funeraliile prietenului din copilărie, după ce n-a mai călcat pe acolo timp de douăzeci de ani. Tragedia care îl aduce pe Aaron Falk în orașul australian Kiewarra este cutremurătoare. După cum indică aparențele, Luke Hadler și-a ucis soția și unul dintre copii, iar apoi s-a sinucis – o crimă de neînțeles și neacceptat pentru părinții lui Luke, care îl roagă pe Aaron să ancheteze cazul. Alături de polițistul local Raco, Aaron demarează o investigație. Însă orașul aproape pustiit de arșița care îl condamnă la foamete ascunde multe secrete. Iar unul dintre acestea leagă în mod misterios viața anchetatorului de cea a presupusului criminal.

Voi ce ați alege să citiți dintre aceste trei cărți recomandate de autori de bestselleruri?