Considerat șocant și provocator prin libertatea de limbaj, pornografic chiar și interzis o vreme în țara sa natală, judecat pentru obscenitate până la sentința Curții Supreme a Statelor Unite care a admis caracterul artistic al operei sale, Henry Miller este una dintre figurile cele mai importante ale literaturii americane a secolului 20 prin îndrăzneala cu care sparge tiparele scriiturii și deschide noi căi de expresie. Henry Miller a surprins în romanele sale prin asocierea unor elemente biografice ficționale, limbaj considerat de unii mult prea explicit, sex, reflecții filozofice, misticism și critică socială. Însă prin stilul său a declanșat o revoluție în literatură și a deschis calea Generației Beat.

În 1934, Henry Miller publica la Paris „Tropicul Cancerului”, povestea unui tânăr scriitor american în Parisul anilor 30. Aceasta este, în bună parte și povestea vieții lui Miller din acea perioadă boemă, trăită la limită, cu intensitate și pasiune, experimentând noi idei pe tărâm literar și testând toate experiențele vieții. Între fapte reale din existența sa și romane granița nu este una bine delimitată. Și aceasta pentru că, așa cum spune autorul in „Tropicul Cancerului”, ideile, fără a fi conectate la viață, la actiune imediată, nu au nicio valoare: „Dacă nu există sex şi vitalitate în ele, nu există nici acţiune. Ideile nu pot exista singure, într-un vid spiritual. Ideile sunt legate de viaţă”. Peste două decenii acest volum de debut al lui Henry Miller a purtat pe coperta principală avertismentul „A nu se importa în Statele Unite sau Marea Britanie”. Aceasta până în 1961, când o editură americană a publicat „Tropicul Cancerului”. Autorul a fost atacat în instanță pentru obscenitate și judecat până ce Curtea supremă a dat o decizie rămasă celebră – „Tropicul Cancerului este un act artistic, o operă literară de valoare”, ceea ce l-a transformat pe Henry Miller în promotorul unei adevărate revoluții sexuale, iar cartea sa, ”Tropicul Cancerului”, într-un roman-cult, una dintre dintre capodoperele literaturii secolului 20. „Primăvară neagră”, „Tropicul Capricornului” și trilogia „Răstignirea trandafirie: Sexus, Plexus, Nexus”, de asemenea interzise, au fost publicate în urma câștigării acestui proces.

Pe lângă romanele sale semiautobiografice, Henry Miller a pictat, a scris memorii de călătorie, critică literară, a fost soțul a cinci femei, dar a rămas celebru pentru legătura sa specială cu scriitoarea franceză Anais Nan (povestea lor de dragoste a inspirat filmul „Henry și June”), a luptat ani la rând să se impună ca romancier și a reușit acest lucru, însă departe de țara natală și mai ales ți-a trăit creativ și fără restricții viața, pe care a transpus-o apoi în romanele sale. Să descoperim împreună cele 10 porunci ale creativității după Henry Miller, decalogul literar al acestui scriitor.

  1. Lucrează pe rând, câte un singur lucru o dată, până când termini.
  2. Nu fi agitat! Lucrează cu calm și bucurie la tot ce faci în momentul prezent.
  3. Lucrează după program și nu după chef. Oprește-te la timpul stabilit!
  4. Dacă nu poți crea, nu poți munci!
  5. Clădește mai degrabă câte puțin în fiecare zi decât să încerci să-ți stimulezi imaginația prin fel de fel de mijloace.
  6. Păstrează contactul cu oamenii! Întâlnește-te cu prietenii, plimbă-te prin diverse locuri, bea, dacă îți place!
  7. Nu fi cal de povară! Muncește doar cu plăcere.
  8. Uită de toate regulile astea când ai chef – dar întoarce-te la ele a doua zi. Concentrează-te. Focusează-te. Elimină ce nu e important.
  9. Uită cărțile pe care ai vrea să le scrii. Gândește-te doar la cartea pe care o scrii acum.
  10. Scrisul să fie întotdeauna pe primul plan. Pictura, muzica, prietenii, filmele, imediat după acesta.

Voi aveți vreo carte preferată între cele scrise de Henry Miller?