Indiferent de ce ai putea crede, știința poate fi accesibilă și maselor. Subiectele aride și greoaie, în general considerate apanajul științei, pot căpăta dimensiuni nebănuite atunci când sunt tratate de scriitori cu dar de povestitori și peniță vioaie. Și dacă ne luăm după volumele listate mai jos, unele dintre cele mai bune cărți de știință se citesc exact așa cum ai citi un roman. Iar asta se întâmplă pentru că împrumută din tehnicile narative specifice science-fiction-ului, fantasy-ului sau horror-ului, transformând descoperirile în aventuri extraordinare, cititorul fiind imediat absorbit.

Cărți de știință renumite

„Originea speciilor”, Charles Darwin. Încadrată la clasice, povestea lui Darwin a schimbat pentru totdeauna felul cum ne poziționăm în raport cu Universul. Spre deosebire de teoria conform căreia am apărut pe Pământ dintr-odată, Darwin a scris în 1859 o poveste cu totul diferită, a omului care a evoluat din maimuță, prin ceea ce el a numit selecție naturală. Deși teoria aceasta nu era nouă în epoca lui Darwin, el a fost primul care a fost în stare să spună o poveste captivantă despre ideea evoluției și originea omului.

„Cosmos”, Carl Sagan. Cosmos este una dintre cele mai vândute cărți ale tuturor timpurilor și asta pe bună dreptate. Proza lui Sagan este concisă și clară, autorul reușind să ofere imaginea unei forme de viață ce de-abia începe să se descopere și să se avânte în oceanul nesfârșit al spațiului. Deși în primul rând o carte despre știință, Cosmos tratează și subiecte ce țin de istorie, filosofie sau religie.

„Gena egoistă”, Richard Dawkins. Dawkins este, în primul rând, un om cu o minte fantastică. În afară de termenii pe care i-a introdus în viața noastră (de exemplu cel de memă, adică acea unitate de informație capabilă de a se propaga de la o minte la alta), el este și un excelent reprezentant al unei noi generații de biologi, cu un discurs atrăgător și foarte convingător. În această carte, Dawkins explorează ideea că genele noastre nu există pentru ca noi să continuăm să ne înmulțim, ci dimpotrivă, noi suntem niște mașinării foarte utile care servesc pentru perpetuarea lor.

„Marele plan”, Stephen Hawking și Leonard Mlodinow. Scrisă în colaborare cu scenaristul serialului Star Trek, această carte extraordinară își propune să răspundă unora dintre cele mai profunde întrebări ale omenirii: „De unde a apărut Universul?”, „Care este scopul nostru aici?”, „Care este natura realității?” Una dintre ideile ei cheie este că, potrivit teoriei cuantice, cosmosul nu are o singură existență sau istorie și că universul nostru este doar unul dintre multele lumi care au apărut simultan din nimic, fiecare având propriile ei legi naturale. Marele plan este o carte cu limbaj non-tehnic, a cărui simplitate îi va fermeca pe mulți.

„Omul care își confundă soția cu o pălărie”, Oliver Sacks. Lucrare deosebit de informativă asupra unora dintre cele mai bizare și rare afecțiuni neurologice, Omul care își confunda soția cu o pălărie” este, în același timp, și o profundă meditație asupra frumuseții imperfecțiunii. Meritul imens al lui Sacks în acest volum este acela de a nu se hazarda în a pune etichete și a urmări  fascinat teribilul spectacol al minții umane.

„O scurtă istorie a aproape orice”, Bill Bryson. Scrisă în stilul caracteristic al lui Bryson, adică într-un fel mucalit, cartea aceasta își propune să răspundă la întrebările cele mai simple referitoare la univers și lume. Pentru a înțelege cum am ajuns în punctul unde suntem acum, Bryson apelează la antropologi, arheologi sau matematicieni și află lucruri pe care apoi le împărtășește generos cu cititorii lui. Găsim aici informații despre o varietate mare de subiecte, ca fizica cuantică, cosmologia, paleontologia sau chimia, toate într-un limbaj accesibil și pe un ton antrenant.

Ce-ar fi dacă?”, Randall Munroe. Dacă întebările sunt cele care contează cel mai mult, atunci „Ce-ar fi dacă?” ar câștiga la capitolul „ciudățenii”. Cartea este o combinație de sarcasm, umor, precizie și știință care găsește răspuns la cele mai bizare întrebări pe care le poate plăsmui mintea umană: „Ce-ar fi dacă un cutremur de 15 grade pe scara Richter ar lovi orașul New York?”, „Ce-ar fi dacă la baseball, aruncătorul ar arunca mingea cu viteza luminii?”, „Ce-ar fi dacă am aduna într-o cutie fiecare element din tabelul lui Mendeleev?”, „De la ce înălțime ar tebui să lași să cadă o bucată de friptură pentru ca atunci când ajunge jos să fie bine făcută?”și multe, multe altele. Un amalgam de formule matematice și fenomene științifice clare, cartea lui Munroe va fi cu siguranță cea mai bună companie într-o seară friguroasă de iarnă sau pe o plajă liniștită și cu valuri molcome.

Ce alte cărți de știință v-au atras atenția?