Suntem suficient de privilegiați ca, din când în când, să descoperim o carte unică, cu totul specială, care ne întoarce pe dos lumea și ne transformă în fani extaziați. De cele mai multe ori, frenezia iscată de această carte provoacă autorul să își încerce talentul cu o continuare, iar aici situația devine și mai complicată. Sunt puține cazurile în care a doua carte nu dezamăgește, deoarece așteptările sunt întotdeauna extrem de ridicate. Sunt și mai puține exemplele de cărți cu statut de sequel apreciate la aceeași valoare precum romanul original, și de ele ne vom ocupa în rândurile care urmează: continuări la fel de bune ca originalul.

Cinci continuări la fel de bune precum originalulAtunci când Elena Ferrante publica în 2011 „Prietena mea genială”, lumea literară era luată prin surprindere în fața scriitoarei italiene cu pseudonim despre care nimeni nu știa mai nimic. Desigur, situația nu s-a schimbat prea mult azi, când Ferrante continuă să rămână un mare mister. Cu un stil incisiv, pasional, plin de imaginație, scriitoarea italiană a publicat de atunci patru cărți în aceeași serie, grupate în „Tetralogia napolitană”. Inclusă printre cele mai influente persoane din lume de revista TIME în 2016, Elena Ferrante ne surprinde de la carte la carte, iar operele lansate de ea tind să devină, în mod miraculos, din ce în ce mai bune. „Povestea noului nume” reia viața celor două prietene din Napoli, Lila și Elena, transformându-le din fetițe în tinere ce sunt nevoite să facă față provocărilor vieții. Urmează „Cei care pleacă și cei ce rămân”, în care cele două prietene sunt deja femei, fiecare refuzând să se complacă unei existențe cenușii și luptând pentru fericire, iar ultimul roman, „Povestea fetiței pierdute”, a atins apogeul, fiind considerat de mulți critici ca fiind cel mai bun și omagiat cu nominalizări la premii importante, printre care Man Booker International Prize sau Independent Publisher Book Award, unde Ferrante a câștigat Medalia de aur pentru ficțiune literară. Precum un vin vechi, romanele autoarei devin din ce în ce mai bune, dovedind faptul că are talentul și puterea artistică de a crea constant continuări la fel de bune precum originalele.

Cinci continuări la fel de bune precum originalulLiteratura chick lit a devenit populară mai ales grație lui Bridget Jones, considerată a fi una dintre eroinele fictive care au influențat extrem de mult societatea britanică. La 30 de ani, Bridget e o single care se luptă cu viciile, kilogramele în plus și interesele amoroase nepotrivite, timp în care își caută marea iubire. „Jurnalul lui Bridget Jones”a fost inclus de către publicația The Guardian printre cele 10 romane care au definit cel mai bine secolul XX, dar nici continuarea sa, „Bridget Jones: La limita rațiunii”, nu s-a lăsa mai prejos. Eroina și-a găsit iubirea după care jinduise, dar nici acum nu se poate bucura în liniște de fericirea sa: trebuie să facă față unei rivale în dragoste, dar și provocărilor primei relații serioase. Când tensiunea atinge cote colosale (Bridget e acuzată de posesie de droguri și închisă în înfricoșătoarea Asie de Sud-Est) fără ca autoarea să își piardă nicio clipă stilul incisiv și amuzant, chiar în toiul celor mai dramatice evenimente, putem spune cu siguranță că „Bridget Jones: La limita rațiunii” e o continuare la fel de bună precum originalul. Bonus: Helen Fielding a mărturisit că, dacă primul roman din serie a fost bazat pe „Mândrie și prejudecată”, cel de-al doilea a fost influențat de „Persuasiune”, un motiv în plus să ne reîndrăgostim de aceste cărți atât de iubite.

Cinci continuări la fel de bune precum originalulConsiderat a fi primul roman african modern, obiect de studiu în majoritatea țărilor continentului negru și citit în continuare și în restul lumii, Things Fall Apart, aparținând autorului nigerian Chinua Achebe, a fost publicat în 1958. Romanul redă specificul vieții africane de dinaintea colonizării, concentrându-se pe viața lui Okonkwo, un bărbat din orașul fictiv Umuofia. Contextul e unul fascinant, aproape unic în literatură, deoarece romanul surprinde atât viața de dinainte de colonizarea Africii, dar și sosirea primilor misionari creștini și modul în care aceștia au afectat existența localnicilor. Cartea s-a vândut în peste 20 de milioane de ediții, e tradusă în mai mult de 50 de limbi și a fost inclusă de revista TIME printre cele mai bune 100 de cărți scrise în limba engleză în perioada 1923-2005. Continuarea, No Longer at Ease, publicată în 1960, schimbă cu totul contextul: Okonkwo pleacă la studii în Marea Britanie și, atunci când se întoarce, e rupt în două de contradicția dintre specificul societății tradiționale și valorile occidentale, pe care și le-a însușit deja. Stilul lui Achebe e la fel de profund, realist, cu o bogăție uluitoare a detaliilor ce creează o lume vibrantă, iar mulți critici au considerat continuarea No Longer at Ease mai bună decât Things Fall Apart. Cele două cărți sunt completate de ultima parte a trilogiei africane, Arrow of God.

Cinci continuări la fel de bune precum originalulÎn vastul domeniu al literaturii Young Adult, „Darul lui Jonas” de Lois Lowry nu a câștigat atât de multă popularitate precum „competitoarele” Divergent și „Jocurile foamei” din cauza unei adaptări cinematografice cotate slab atât la critică, cât și în rândul fanilor. Însă cartea lansată în anii 90 e considerată a fi una dintre cele mai influente în câmpul literaturii pentru copii: povestea e o utopie ce se transformă încet într-o distopie, ce are drept fundal o lume lipsită de culoare, de emoții, de climă și formă de relief, cu scopul de a propaga o egalitate lipsită de semnificație. Controversată, predată în unele școli și aprig contestată în alte regiuni ale Americii, „Darul lui Jonas” a fost urmată în 2000 de „Făuritoarea de albastru”, continuarea a cărei acțiune se desfășoară în aceeași lume. Personajele sunt noi: în loc de Jonas o întâlnim acum pe Kira, o fată cu un defect la picior care reușește să supraviețuiască într-o lume care îi alungă pe cei slabi datorită talentului pe care îl are la brodat. Secrete fascinante descoperite picătură cu picătură, responsabilități imense și o lume cu totul specială: iată rețeta unei continuări care se dovedește la fel de bună precum originalul. Precum în cazurile de mai sus, și cele două cărți de Lois Lowry sunt urmate de alte sequels: „Messenger” (2004) și „Son” (2012).

Cinci continuări la fel de bune precum originalulAtunci când o carte amestecă în rețeta sa concepte de fizică cuantică și creștinism, știm că vom avea în față o operă cel puțin interesantă. Madeleine L’Engle și-a publicat prima carte din seria „O buclă în timp”, romanul cu același nume, în anii 60, după ce a fost respinsă de nenumărate ori din cauza faptului că protagonista sa era o fată aflată la vârsta adolescenței, lucru nemaiîntâlnit până atunci în science fiction. Luptă dintre bine și rău, ființe antice asemănătoare îngerilor și, bineînțeles, concepte științifice tratate din perspectiva Young Adult: iată o asociere care transformă „O buclă în timp” într-un bestseller ce nu a încetat să fie reeditat de la lansarea sa. Continuarea, „Vântul bate la ușă”, îi regăsește pe protagoniști aflați într-un alt punct de răscruce: Meg, protagonista, și-a depășit traumele sociale și se simte bine la școală, dar trebuie să se confrunte acum cu starea de sănătate precară a fratelui ei mai mic, amenințat de o boală misterioasă. Așteaptă-te la călătorii fascinante, originale, atât în spațiul intergalactic, dar și în cel microscopic al mitocondriilor.

Tu ce părere ai despre aceste continuări la fel de bune ca originalul? Ce alte titluri ai putea adăuga pe lista noastră?