Ce poate fi mai bun într-un sfârșit friguros de toamnă decât o carte care să te transporte imediat în alte locuri și alte vremuri? “Coloana de foc” a lui Ken Follett este fascinantă prin modul în care urmărește obiceiurile din urmă cu jumătate de mileniu, într-o Europă în care puterea absolută era a celor puțini. Dacă vrei să evadezi din cotidianul gri, iată trei motive pentru care “Coloana de foc” trebuie să fie pe raftul tău

Istorie

În Anglia, numeroase familii sunt bănuite că oficiază slujbe religioase pe ascuns. În Franţa, la Paris, într-o tipografie mică sunt tipărite pe ascuns cărţile lui Erasmus din Rotterdam. O armată de spioni este plătită de cardinal ca să-i găsească şi să-i pedepsească pe cei care le citesc. În Spania, la Sevilla, doi tineri sunt nevoiţi să plece, lăsând în urmă o afacere înfloritoare. Motivul: Inchiziţia află că o rudă de-a lor e de religie musulmană.  Cam aşa arată tabloul Europei în momentul în care Calais, port englezesc bogat, nod comercial cu legături în toată lumea, este recucerit de francezi.

În Anglia, căderea oraşului Calais are urmări directe asupra monarhiei: popularitatea reginei Maria Tudor începe să scadă, protestanţii sunt vânaţi şi arşi pe rug. Maria Stuart, moştenitoarea tronului, se pregăteşte de căsătoria cu prinţul francez Francisc, un băiat de 14 ani, bolnăvicios şi speriat. În tot acest timp, sir Cecil William face turul Angliei în încercarea de a găsi susţinători pentru Elisabeta I. Da, ştim cu toţii, istoria este un lung şir de crime şi de trădări… Iar visul Elisabetei I de a ajunge regină este dublat de dorinţa de a opri şirul de execuţii din considerente religioase. “Coloana de foc” vorbeşte despre aceşti regi şi regine, despre obiceiurile, fricile, bolile şi visurile lor. Însă meritul autorului este acela că, dincolo de aceştia, oamenii obişnuiţi sunt cei care îl interesează cu adevărat. Oamenii din umbră – cei care fac posibile marile schimbări istorice –  sunt personajele importante ale romanului şi cei care te fac să vrei ca fiecare capitol să dureze mai mult.

Afaceri

Este fascinant felul cum descrie autorul afacerile în secolul al XVI-lea: piaţa de peşte, tipografia, comerţul ilegal cu cărţi interzise, turnătoria de la Sevilla, noua piaţă din Kingsbridge, la care visează Alice Willard. Oamenii sunt inventivi, aud ştiri despre un nou tip de furnal care topeşte fierul de două ori mai repede şi încearcă să-l construiască.  Însă mintea vie şi imaginaţia nu sunt agreate în perioada descrisă de Ken Follett, iar biserica şi concurenţii fac tot ce pot ca să-i anihileze pe cei cărora li se datorează, de fapt, progresul.

Dragoste

Ned Willard şi Margery se iubesc de mulţi ani şi au ajuns la vârsta când pot visa la o căsătorie. Însă familia lui Ned, ai cărei membri sunt inovativi, este considerată prea tolerantă faţă de noua religie (protestantismul) de familia fetei.  Credincioasă ferventă, Margery e gata să renunţe la Ned atunci când cardinalul îi aminteşte de datoria ei de a-şi asculta părinţii. Ned, Margery, Sylvie îşi trăiesc experienţele, plătesc pentru alegerile lor, însă ce e frumos în carte este că, dincolo de încercările prin care trec, personajele îşi păstrează frumuseţea interioară, prospeţimea, încrederea.

Romanul te poartă lin de la o poveste la alta, de la o familie la alta, fără să te lase să pierzi sentimentul că te afli în faţa unei construcţii echilibrate. Descrierile sunt scurte, subliniază esenţialul, iar întorsăturile de situaţii şi dialogul sunt atât de bine dozate, încât este imposibil să nu te cucerească. “Coloana de foc”, cel de-al treilea volum al seriei Kingsbridge, a apărut de curând şi a cucerit milioane de cititori din lumea întreagă, situându-se pe primul loc în topul celor mai vândute titluri în Statele Unite, Germania, Franţa, Anglia, Spania, Italia.