„Toate familiile fericite sunt la fel; fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei”, spunea Tolstoi în fraza de debut a romanului „Anna Karenina”. Și, într-adevăr, în literatură avem exemple multiple de mariaje complicate și nefericite – fiecare din motive specifice. Dacă pe Anna Karenina iubirea pentru contele Vronski o va face să se arunce în fața trenului, pe doamna Bovary, celebrul personaj al lui Flaubert, monotonia vieții provinciale o va arunca în brațele multor bărbați, în speranța că va găsi iubirea adevărată. Mai avem exemplul relației între Scarlett O’Hara și Rhett Butler, al lui Tom și Daisy Buchanan din „Marele Gatsby”, al lui Cathy și Adam Trask din „La răsărit de Eden” de John Steinbeck. Iar exemplele ar putea continua. Așadar, de câte ori credem că mariajul e o treabă încurcată să tragem cu ochiul „în ograda vecinilor”, poate ne inspiră soluții sau măcar consolare. Iată 3 romane care ar putea ajuta în acest sens.

Cine citește „Dumnezeul lucrurilor mărunte” scris de Arundhati Roy va avea sentimentul că viața poate fi atât de dură încât problema unui mariaj complicat trece în plan secund. Arundhati Roy, prima scriitoare indiană care a câștigat premiul Man Booker, a reușit prin romanul său de debut să-și câștige un loc privilegiat între scriitorii contemporani. Tradus în peste 40 de limbi, „Dumnezeul lucrurilor mărunte” ne introduce în atmosfera Indiei, pe care autoarea o surprinde cu o asemenea acuratețe încât după ce terminăm romanul vom ști mult mai multe lucruri despre istoria, mentalitățile și relațiile oamenilor din această țară, inclusiv despre condiția femeii. Gemenii Estha și Rahel sunt figurile centrale ale romanului, care împletește povestea destinelor mai multor generații ale aceleiași familii. Arundhati Roy își construiește cartea pendulând constant între trecut și prezent și oferind fiecărui personaj prilejul de a-și spune povestea. Una dintre cele mai impresionante este cea a lui Ammu, mama celor doi gemeni, care este obligată să se căsătorească cu Baba. Ca și când acest lucru nu era suficient, Ammu descoperă după căsătorie că Baba este mitoman, alcoolic, violent și nu se dă în lături nici de la viol. Divorțul pare unica opțiune, dar în India, e nevoie de mult curaj pentru aceasta. O femeie divorțată este nu doar o paria a societății, ci este disprețuită chiar și de propria familie. Acesta este destinul pe care îl va înfrunta Ammu. Iar momentul în care apare o nouă dragoste nu aduce nimic bun. Bărbatul iubit de Ammu este dalit, „de neatins”. Face parte dintr-o castă atât de disprețuită încât și urmele lăsate de pașii lor pe pământ trebuie șterse, pentru ca cei superiori să nu se întineze. Romanul scriitoarei indiene nu se concentrează însă numai pe această poveste, ci este o singură fațetă a unei uimitoare construcții narative. Un roman pe care îl citim cu plăcere pentru stilul poetic și maniera narativă ingenioasă, dar și pentru exotismul incursiunii în mentalitatea indiană, marcată de prejudecăți religioase și sociale.

Ce aduce un mariaj la ruină atunci când totul pare a merge perfect – cel puțin privit din exterior? Romanul „Revolutionary Road” de Richard Yates oferă un posibil răspuns acestei situații atât de frecvente. Frank și April Wheeler sunt un cuplu care aparent au șansa unei vieți liniștite și împlinite. Au o casă frumoasă, o existență confortabilă, copii care nu le ridică mari probleme. Confortul financiar a fost construit cu eforturi de Frank, dar nu mai mari decât cele pe care le fac toți oamenii care acceptă o slujbă de la 9 la 17, contra unei sume mulțumitoare. După niște ani de căsnicie, relația dintre ei a căzut în monotonie și lipsă de comunicare. Obiectele acumulate devin cadrul unui decor pe care aproape nu-l mai observă nimeni și încă mai dramatic, membrii familiei capătă același statut. Imaginea exterioară a familiei împlinite, cu o viață „normală” ascunde în profunzime tumultul unei „revoluții”, de care niciunul dintre soți nu e conștient. Așa cum se întîmplă de obicei, un mic eveniment din oraș declanșează un cutremur puternic în viața familiei. Existența lor lineară și dusă la nivelul aparențelor începe să se clatine când Frank își amintește că și-a dorit să locuiască la Paris. A cui este vina că acest lucru nu s-a împlinit? April, care a fost doar soție și mamă în timpul mariajului, și-a dorit să devină actriță. Un vis neîmplinit. Cei doi soți și-au construit împreună o existență după standarde exterioare, au renunțat la visurile lor și s-au trezit în mijlocul unei vieți artificiale, care i-a privat de libertatea interioară. Iar pentru asta cine-i vinovat? Frank și April sunt personaje cu care empatizăm ușor, tocmai pentru că, în linii mari, situația nu este ieșită din comun. Iar meritul scriitorului este că a pătruns în cele mai fine resorturi ale mariajului lor pentru a descoperi cauzele subtile ale eșecului.

Blândețea nopții” de Scott Fitzgerald ne atrage atenția că singură pasiunea nu este capabilă să facă față frustrărilor care apar pe parcursul unui mariaj. Aflăm aceasta din povestea lui Dick Diver și Nicole Warren, un medic psihiatru care se îndrăgostește de pacienta sa, bolnavă de schizofrenie. Datorită firii sale oneste și dorinței de a o salva pe Nicole, Dick se și căsătorește cu ea, etalând amândoi imaginea perfecțiunii în cuplu. Tineri, bogați și frumoși, cei doi își petrec vacanțele pe Riviera franceză, o zonă la modă printre americanii înstăriți. Cum tot la modă sunt și aparența moralității, cultivarea relațiilor superficiale și a frivolității. În spatele acestei imagini, mariajul lui Dick și Nicole începe să fie tot mai mult marcat de dezamăgire, tristețe și amenințarea bolii. Cei care nu au citit încă acest roman vor avea spre final o surpriză, pentru că rolurile de erou și victimă se pot inversa într-un mariaj extrem de rapid.

Voi mai știți și alte romane care descriu mariaje complicate?

Photo by David Thomaz on Unsplash