Să transformi lectura într-un hobby al celor mici este pentru mulți părinți un vis spre care aproape nu îndrăznesc să privească. Vacanța de vară vine, de obicei și cu liste de lectură mai mult sau mai puțin obligatorii, care le vor da bătăi de cap tot părinților, în apropierea începerii unui nou an școlar. Cum ar fi ca cei mici, „de bună voie și nesiliți de nimeni”, să se îndrepte spre bibliotecă, să-și ia singuri cărți, pe care să le parcurgă cu plăcere, zi de zi? Suntem convinși că astfel de cazuri există, nu într-o lume mai bună, ci chiar aici, printre noi. Iar în acest sens și pentru a veni în ajutorul celor preocupați de astfel de teme, stăm astăzi de vorbă cu editorul coordonator al colecției de cărți pentru copii Literati și coordonator editorial al Grupului Editorial Trei. Despre complicatul proces prin care trece o carte până ajunge în bibliotecile noastre, despre cărțile copilăriei și cum putem să-i facem pe cei mici să descopere marele univers al cărților, dar și despre lectură ca o „insulă de normalitate” ne vorbește astăzi Virginia Costeschi.

Ești coordonator editorial al Grupului Editorial Trei. Cum alegi cărțile care ajung ulterior în mâinile cititorilor, fie ei mari sau mici? Este un proces complicat?

Le citesc din scoarță-n scoarță, le cântăresc, le „disec”. Nu recomand niciodată, pentru lectură sau pentru achiziție în vederea traducerii, o carte pe care eu nu am citit-o. Procesul e complicat pentru că nu putem traduce cât ne-ar plăcea, piața de carte pentru copii e încă la început la noi, are loc de creștere, dar se pare că ritmul în care vindem acest gen de carte e mai lent, e sezonier, nu există o rutină de cumpărare. Din cauza asta facem o selecție drastică a titlurilor.

O temă care revine constant în preocupările adulților este „Cum facem copiii să se apropie de cărți?”. Există vreo metodă cu care mergem „la sigur”?

Exemplul personal este cea mai bună metodă. Ca părinte, nu te aștepta să ai un copil cititor, dacă el nu te vede citind niciodată. Nu-i cere ceea ce tu nu faci sau nu agreezi. Du-l la librărie, arată-i o bibliotecă, povestește-i despre cărțile tale favorite din copilărie.

Cum pot ajuta cărțile, în mod concret, la dezvoltarea armonioasă a copiilor? Ce beneficii aduce lectura?

În primul rând, dezvoltarea cognitivă este evident consolidată și accelerată. Lectura îmbogățește vocabularul, imaginația, curiozitatea. Procesul de învățare este mai ușor pentru un copil familiarizat cu lectura. Asimilarea de cunoștințe, la fel.

În calitate de editor coordonator al colecției Literati, care include cărți pentru copii de 8-14 ani, ai avut satisfacția să observi că ai reușit să trezești gustul pentru lectură în anumite grupuri de copii?

Da, e un sentiment minunat. Anul acesta am mers în aproape o sută de școli și am întâlnit foarte mulți copii. Toți curioși, inteligenți, minunați. Sunt sigură că după întâlnirile noastre, mulți au continuat să citească. Iar cei care erau neinițiați în lectură au descoperit că o carte poate fi la fel de antrenantă ca un joc video. În ambele cazuri ești cucerit de poveste și de personaje.

Crezi că „ritualurile” de lectură sunt importante?

Da, cel puțin până ce se instalează rutina lecturii. Dar trebuie să fie ritualuri de familie, să fie un timp petrecut cu plăcere împreună. Și un astfel de ritual poate să includă și ecranizarea unei cărți, poate și o discuție despre lecturile trecute… ține de imaginație și de stare.

Ebook sau carte tipărită? Ce format ar fi mai recomandat pentru copii?

Copiii noștri sunt expuși de foarte devreme conținuturilor online. Așadar, la început putem vorbi despre o combinație carte-ecran, dacă vreți. Sunt multe aplicații drăguțe pentru cei mici, cu imagini și text puțin; gradual, raportul poate fi inversat în favoarea textului și astfel se face trecerea la cartea tipărită.

Dacă nu este o întrebare mult prea personală, ne poți spune cum te-au ajutat pe tine cărțile de-a lungul vieții?

M-au ajutat și mă ajută să respir. Într-o lume atât de tensionată și de concentrată pe competiție, conflict, ipocrizie și judecată fără fond, lectura este insula mea de normalitate. Am crescut cu cărți, am învățat să citesc de la 4 ani și de atunci nu m-am mai oprit. Am citit mult și divers, iar asta m-a făcut să văd lumea multidimensional, pentru că niciodată nu există un singur unghi din care poți privi lucrurile.

Pentru tine ce au însemnat cărțile când erai mică? Există vreo carte de care ai fost legată în mod special în copilărie?

Erau alternativa fericită și mult mai interesantă la cele două ore de program TV. Erau lumi care se deschideau, din ce în ce mai interesante și mai diverse.

Am iubit foarte tare o carte de povești și legende chinezești, nu mai știu titlul, dar era o carte mare, cu o copertă galbenă, pe care trona un dragon. Am citit-o și răscitit-o în perioada claselor primare. După aceea, în clasa a cincea, m-am îndrăgostit de Dickens. Marile speranțe. Mama-mi spunea că sunt prea mică pentru Dickens sau Hugo, dar nu m-a oprit niciodată să citesc vreo carte care mă atrăgea.

Cine este „vinovat” de pasiunea ta pentru cărți?

Genele, poate. Tatăl meu este un mare cititor, la fel și mama. Primele cuvinte le-am citit în ziar, cu străbunica. Tot ea îmi citea povești și uneori poezii în germană – dar nu știu de ce, eu și germana nu am rezonat deloc. Așadar, cititul e boală de familie. Și am transmis-o, cu mândrie și încântare, fiului meu.

Ce cărți recomanzi copiilor să citească în această vacanță de vară?

Orice carte e bună, dacă te atrage povestea, dacă ai chimie cu un personaj, dacă te interesează tema…nu aș recomanda un titlu sau un gen anume. Le-aș zice, totuși, micilor cititori și părinților lor să se uite la titlurile din colecția PanDA, perfecte dacă vrei să prinzi drag de lectură. Mai recomand colecția Literati, sunt cărți minunate pentru copiii de 8-14 ani, fiecare cu mesajul ei profund și emoționant. Pentru cei interesați de povești de viață remarcabile sau de istorii ale celor mai importante monumente ale omenirii, colecția Cine a fost este ideală.

Ce cărți citește sau se pregătește să citească fiul tău în această vară?

Pfff…, sinceră să fiu, am pierdut șirul. De câțiva ani își alege singur lecturile. În perioada aceasta citește mult în engleză și mi-a povestit despre astronomie, detectivi sarcastici, mitologie, istorie, lista lui de lecturi este destul de eclectică. Știu sigur că are în plan să mai traducă o carte din seria Astro Cat, iar eu mă bucur că își asumă o astfel de misiune.