Ce citim şi cât citim ne influenţează până în cele mai profunde resorturi ale fiinţei noastre, începând cu planul fizic, emoţional şi până la cel spiritual. Aceasta este concluzia unui studiu publicat în urmă cu trei luni în „Internaţional Journal of Business Administration”. Cititul şi mai ales modul în care facem acest lucru ne schimbă arhitectura creierului şi, la fel cum un pianist apasă pe claviatură pentru a reda o melodie, cititul ne activează rând pe rând anumite zone ale creierului. Dintre studenţii care au participat la acest studiu, s-a constatat că cei care citeau jurnale academice, beletristică, dar şi nonficţiune de diferite genuri aveau o sintaxă a frazei mult mai sofisticată şi o exprimare mai complexă decât aceia care erau consumatori de literatură „uşoară”, ştiri din entertainment, bloguri etc. Diferenţa o face „cititul în profunzime” în comparaţie cu cel superficial.

Ce înseamnă să citeşti profund?

Cercetările specialiştilor în neuroştiinţe au revelat faptul că experienţa lecturii profunde are un impact mult mai mare asupra cititorului faţă de lectura superficială, sinonimă cu simplă decodare a înţelesului cuvintelor. A citi profund este o experienţă complexă, care presupune o trăire emoţională şi morală intensă a cititorului şi pătrunderea în universul deschis de carte până când aceasta devine o experienţă personală. Cei care doar îşi trec privirea pe titlurile ştirilor din zona de divertisment vor rata această uimitoare experienţă constată studiul. În plus, limbajul bogat în detalii, sugestii şi metafore activează aceleaşi zone din creier ca și cand cititorul ar trăi la propriu întâmplările pe care doar le lecturează. Cititul în profunzime este un excelent exerciţiu pentru creier, pentru că, fără să-şi propună acest lucru, cititorul adaugă reflecţii, analiză şi un substrat personal celor citite şi astfel îşi creşte capacitatea de a empatiza. Din cauza faptului că este transformat într-o experienţă personală, cititul în profunzime ne lasă amintiri de durată, faţă de cel superficial, când se poate întâmpla ca, la o distanţă de 24 de ore, să nu ne mai amintim exact ce informaţii am aflat.

De ce este bine să citim poezie

Într-un articol publicat în „Journal of Consciousness Studies”, cercetătorii afirmă că atunci când citim poezii, în creier sunt active zonele cortexului posterior cingular şi cea a lobului temporal medial asociate cu introspecţia. Când participanţii la studiu au citit poeziile lor preferate, zone ale creierului asociate cu memoria au fost puternic stimulate, iar subiecţii trădau experimentarea unei emoţii intense – ceea ce este o experienţă indicată tuturor celor care vor să-şi cultive creativitatea.

Ce impact are beletristica asupra noastră?

Decodarea stărilor mentale ale celorlalţi oameni, deducerea credinţelor, intenţiilor şi dorinţelor lor, care pot fi esential diferite de ale noastre stau la baza complexelor relaţii care definesc societatea umană şi ne deosebesc de primate, spre exemplu. Tot acest proces denumit de psihologi „Teoria minţii” este stimulat prin lectura operelor beletristice. Ficţiunile literare ne obligă să intrăm în contact cu alte moduri de gândire, pe care vom încerca să le decodăm, ne vor invita la reflecție şi contemplare – un exerciţiu bun pentru toţi cei care vor să devină scriitori, dar şi pentru cei care vor să-şi dezvolte abilităţile sociale.

Care este diferenţa între timpul petrecut în faţa televizorului şi cel în care citim?

Creierul este cel mai „fericit” în timpul exerciţiilor care-l solicită cel mai intens, printre care se numără şi cititul şi scrisul. Atunci există nivelurile cele mai înalte de activitatea cerebrală şi un flux dinamic de comunicare între mai multe regiuni ale sale. Când ne uităm la televizor, activitatea cerebrală se reduce considerabil, pentru că nu trebuie să ne folosim creierul deloc. Materia noastră cenuşie este mai activă când dormim decât atunci când ne uităm la televizor.  Însă transformarea lecturii într-o experienţă intensă emoţional şi stimulativă pentru creier, adică cititul în profunzime ne va aduce beneficii însemnate şi pe termen lung. Ajungem asfel la vorba preşedintelui american Harry Truman, care spunea că „nu toţi cititorii sunt lideri. Însă toţi liderii sunt şi mari cititori”.

Voi ce experienţe aţi trăit când aţi citit cărţile preferate?