În urmă cu câţiva ani, cinefilii erau cuceriţi de un serial lansat de casa americană de producţie Fox, care-l avea ca protagonist pe actorul britanic Tim Roth – „Lie to Me”, tradus în română Psihologia minciunii”. Însă povestea realizării acestui serial şi ceea ce l-a inspirat sunt chiar mai uimitoare decât ficţiunea câştigătoare a Premiului Publicului în 2011. Aceasta dacă ar fi să luăm în considerare doar faptul că „Psihologia minciunii” este un serial inspirat de cercetarea ştiinţifică a unuia dintre cei mai respectaţi psihologi ai lumii, Paul Ekman, pionier în studiul relaţiei dintre emoţii şi microexpresiile faciale care le trădează.

Considerat „cel mai bun detector de minciuni din lumea întreagă”, Paul Ekman porneşte de la afirmaţia lui Charles Darwin că expresiile faciale generate de emoţii sunt universale şi demonstrează în cartea sa „Emotions Revealed” – tradusă atât de inspirat în română „Emoţii date pe faţă” – că, din Statele Unite, Japonia, Brazilia şi Argentina şi până în Indonezia şi Papua Noua Guinee, chipurile oamenilor exprimă la fel cele 7 emoţii universale (mânia, frica, bucuria, uimirea, dezgustul, dispreţul şi tristeţea).

Prin cartea sa „Emoţii date pe faţă” Paul Ekman a dărâmat unul dintre principalele mituri ale civilizaţiei vestice. 377062Psihologul american a demonstrat că natura reprezintă cheia comportamentului uman şi nu educaţia sau cultura, aşa cum se credea. Ekman arată în „Emoţii date pe faţă” cum microexpresiile, reacţiile involuntare ale muşchilor fetei care au loc atunci când experimentăm emoţii şi care au o durata extrem de scurtă (între 1/25 – 1/15 dintr-o secundă), dezvăluie adevărul din spatele minciunilor pe care le spunem.

Ekman, considerat de Asociaţia Psihologică Americană unul dintre psihologii revoluţionari ai secolului 20, iar de revista „Time”, una dintre cele mai influente 100 de persoane din lume, a colaborat cu CIA, FBI, Autoritatea pentru Imigraţie din Statele Unite, cu unităţi de luptă antiteroristă şi forţe de poliţie din lumea întreagă pentru a-i învăţa să descifreze limbajul microexpresiilor faciale. De la procurori, specialişti în domeniul sănătăţii şi până la oameni de afaceri, jucători de poker şi soţi geloşi, toţi au descoperit la workshop-urile organizate de Paul Ekman un ghid nepreţuit al descifrării emoţiilor umane.

Probabil de aici şi succesul serialului „Psihologia minciunii”, la care însuşi autorul cărţii Emoţii date pe faţă” a fost consultant ştiinţific. „Dacă i-aş fi putut împiedica să realizeze acest serial aş fi făcut-o!” spune Ekman. „Am fost îngrijorat să nu se creeze un fel de efect CSI, să dezvolte false aşteptări şi de asemenea, de posibilitatea ca o persoană să ajungă la un moment dat în faţa juraţilor, care să o condamne în mod greşit din cauza a ceva ce au văzut în Psihologia minciunii!”. Aşadar, Ekman şi-a luat toate măsurile de precauţie – a studiat scenariul fiecărui episod în parte, a făcut observaţii şi a căutat să fie cât mai aproape de adevărul ştiinţific, a trimis actorilor filmări cu el însuşi imitând variate microexpresii şi chiar a ţinut un blog în care scria, după fiecare episod al serialului, cât adevăr ştiinţific şi câtă ficţiune există în naraţiunea cinematografică. Însă chiar dacă nu devenim experţi în citirea emoţiilor doar urmărind un serial, cartea lui Paul Ekman „Emoţii date pe faţă” ne poate schimba în mod fundamental perspectiva asupra vieţii. Mai jos, sunt doar 3 dintre modurile în care vă poate influenţa cartea ”„elui mai bun detector de minciuni din lumea întreagă” .

1.Alături de Paul Ekman descoperim, poate cu surprindere, lumea vastă a sentimentelor şi emoţiilor umane, dar şi importanţa lor covârşitoare. „Emoţiile ne determina calitatea vieţii” spune psihologul american, care surprinde în analiza sa cum raţiunea, încoronată ca valoare supremă a spiritului uman, poate fi îngenunchiată de un val de emoţie. Este foarte probabil ca cei ce au parcurs cartea lui Ekman să nu mai poată ignora niciodată importanța emoţiilor asupra deciziilor şi acţiunilor pe care le fac.

2.Mai mult, Paul Ekman ne provoacă să ajungem la performanţa de a conştientiza momentul când se declanşează în noi o emoţie, înainte chiar de a vorbi sau acţiona într-un mod anume. Cu siguranţă, cei ce reuşesc o introspecţie atât de atentă vor avea puterea de a alege comportamentul dorit chiar şi în timpul unui episod emoţional foarte intens. Acest lucru este dificil, spune chiar Paul Ekman, însă numai încercarea de a deveni din ce în ce mai conştienţi de sentimentele pe care le încercăm aduce multe beneficii. Psihologul american oferă în studiul sau şi un set de exerciţii pentru creşterea gradului de conştientizare.

3.„Emoţii date pe faţă” ne ajută nu numai să ne înţelegem mai bine propriile noastre emoţii, ci şi pe ale celorlalţi. Ţinând cont că emoţiile stau la baza oricărei relaţii pe care o stabilim cu cei din jur, înţelegerea lor poate schimba şi calitatea raporturilor pe care le avem cu oamenii care ne înconjoară.