Departe de a mai fi doar un roman iubit, într-adevăr, de foarte multă lume, „Mândrie și prejudecată”, cartea scrisă de Jane Austen pe când avea aproape aceeași vârstă ca eroina sa, Elizabeth Bennet, s-a transformat astăzi într-un fenomen global. Tradus în aproape 30 de limbi, romanul lui Jane Austen a fost celebrat fastuos în întreaga lume anglo-saxonă la aniversarea bicentenarului, în urmă cu cinci. De la începutul secolului al 20-lea și până astăzi, pe scenele londoneze și cele de peste Ocean, povestea din „Mândrie și prejudecată” s-a jucat cu succes uluitor. Romanul lui Austen a avut un număr impresionant de ecranizări, filme și seriale, celebră fiind producția cu Keira Knightley și Matthew MacFadyen în rolurile principale. Cât privește literatura, numai în perioada relativ recentă, peste 30 de romancieri au avut ca sursă de inspirație „Mândrie și prejudecată”. Fie că au adus un elogiu scriitoarei engleze, i-au parodiat romanul, au încercat să ducă mai departe povestea sau să o abordeze din perspective diferite, „Mândrie și prejudecată” s-a dovedit pentru toți o sursă inepuizabilă de inspirație.

Suntem convinși că printre fanii din România ai scriitoarei  există cititori care aproape i-au învățat romanul pe de rost, l-au citit și în varianta originală și au văzut toate ecranizările care au fost realizate până în acest moment.

Trebuie să recunoaștem că povestea lui Elizabeth Bennet și a domnului Darcy are ceva special, care ne face să revenim adesea asupra ei. O cunoaștem atât de bine și cu toate acestea, uneori ne este dor de personajele și atmosfera creată de Jane Austen. Ce putem face dacă ne e dor de „Mândrie și prejudecată”? Ne putem consola cu romane al căror subiect gravitează în jurul lumii create de romanciera engleză. Să descoperim câteva dintre ele.

Edith Wharton, una dintre cele mai apreciate prozatoare americane și prima femeie câștigătoare a Premiului Pulitzer, ne oferă în „Casa veseliei” o cronică a vieții din New York-ul începutului de secol 20, un roman care ne duce cu gândul la Jane Austen prin forța remarcabilă a narațiunii și profilul puternic conturat al protagonistei, Lily Bart. „Casa veseliei” este în același timp o poveste de dragoste, dar și o critică a mentalităților sociale, ce capătă accente tragice în final. Sofisticată, inteligentă și foarte frumoasă, admirată de mulți bărbați, Lily Bart pare a avea toate atuurile pentru a ajunge soția unui bărbat înstărit. Acceptată în cercurile înalte ale societății new-yorkeze și curtată de cei proaspăt îmbogățiți, Lily Bart își dorește o viață independentă și își permite să sfideze convențiile sociale. Dorește să trăiască o dragoste adevărată, deși, până la urmă este doar o tânără femeie care a sărăcit, dar și-a păstrat obișnuința unei vieți luxoase. La cei 29 de ani ai săi, Lily ar trebui să se grăbească pentru a contracta o căsătorie. Tânărul avocat Lawrence Selden nu este o persoană înstărită, însă are legături strânse cu familiile bogate din New York. Lily îl invidiază și totodată este fascinată de spiritul său liber. Cu o onestitate aproape brutală, Lawrence, care s-a aflat mereu în proximitatea lui Lily, o acuză pe aceasta de superficialitate, deși îi admiră spontaneitatea și independența. Relația care se construiește treptat între ei este supusă însă presiunilor sociale. Cititorii vor descoperi ei înșiși dacă Lily Bart este o eroină înzestrată cu tăria de caracter a lui Elizabeth Bennet și dacă Lawrence Selden va acționa în acord cu sentimentele sale sau împotriva lor.

The Jane Austen Project”, romanul de debut al lui Kathleen A. Flynn, poate fi o soluție dacă ne e dor de „Mândrie și prejudecată”, pentru că ne introduce, printr-o poveste bine documentată, în lumea lui Jane Austen. Cu accente science fiction, romanul lui Kathleen A. Flynn prezintă aventura a doi iubitori ai operei lui Austen care se întorc în timp, la începutul secolului al 19-lea, pentru a recupera manuscrisul unei cărți scrise de autoarea engleză și pe care aceasta l-a aruncat în foc. Doctorul Rachel Katzman și actorul Liam Finucane devenit profesor trec prin antrenamente speciale pentru a-și duce la bun sfârșit misiunea. Cei doi trebuie să ajungă în anul 1815, să se împrietenească cu Jane Austen, să recupereze manuscrisul pierdut și parte a scrisorilor trimise de scriitoare surorii sale Cassandra. Eventual, să afle și cauza certă a morții premature a lui Austen, la numai 41 de ani. Bineînțeles, călătorii în timp nu au voie să intervină în destinele celor pe care îi întâlnesc. Dar, pe măsură ce se apropie de familia Austen, lucrurile devin din ce în ce mai complicate, pentru că nu mai au în față figuri istorice, ci persoane cât se poate de reale. Rachel se îndrăgostește de Liam, fratele scriitoarei. Din informațiile de peste secole știu că alt frate, Henry, preferatul lui Jane, va da faliment. Și oare nu există vreun tratament care să o salveze pe scriitoare de la sfârșitul său prematur? Meritul principal al cărții este acela de a prezenta cititorilor o ficțiune foarte documentată despre viața lui Jane Austen, devenită de data aceasta ea însăși personaj de roman.

Un roman care amintește de atmosfera epocii lui Jane Austen este și „Femeia în alb” de Wikie Collins, autorul primului thriller din literatura engleză. Scris în stilul epocii victoriene, romanul urmărește povestea lui Walter Hartright, care este angajat să realizeze portretul frumoasei Laura Fairlie, la reședința Limmeridge din Cumberland. Pe drum spre somptuasa casă, pictorul are o întâlnire întâmplătoare cu o misterioasă femeie în alb. Ajuns la reședința Limmeridge, pictorul descoperă că între Laura și femeia în alb există o surprinzătoare asemănare fizică. Walter Hartright află că numele femeii în alb este Anne Catherick, iar viața ei este una cu accente sumbre. Bolnavă mental din copilărie, Anne a fost foarte atașată de mama Laurei, cea care a îmbrăcat-o pentru prima dată în alb. Între Walter Hartright și Laura Fairlie se naște o poveste de dragoste, care va declanșa un lanț de intrigi, comploturi și tentative de asasinat. Secretele din trecut, identitățile furate, lupta acerbă pentru o sumă considerabilă și atmosfera gotică a romanului s-au dovedit foarte ofertante pentru cineaști și oameni de teatru. Romanul lui Wikie Collins a avut parte de la lansare de aproape 30 de adaptări pentru scenă și ecranizări, ultima dintre ele chiar în acest an (un serial produs de BBC).

Vouă vi se întâmplă să vă fie dor de atmosfera și personajele din „Mândrie și prejudecată”?