Preferinţa oamenilor pentru eroi este o certitudine dovedită de tirajele în care sunt vândute cărţile cu acest gen de subiect şi de statutul de blockbustere al versiunilor cinematografice ale acestora. În copilărie, am ascultat cu toţii fascinaţi poveşti în care un om mai mult sau mai puţin obişnuit trece printr-o serie de întâmplări în urma cărora ajunge să descopere latura sa eroică, în care binele învinge răul, iar eroul o ia în căsătorie pe cea mai frumoasă fată. Deznodământul a fost mai mereu acelaşi, însă nu ne-am plictisit niciodată să-l ascultăm. Dar cum de continuăm, chiar şi la vârstă adultă, să fim captivaţi de universul fantastic al poveştilor, de eroii benzilor desenate şi de filmele cu super eroi? De la bătrânul Superman (care acum a ajuns la venerabila vârstă de 78 de ani) şi până la versiunile sale mai noi şi mai atractive, ca „Omul de Oţel” sau „Thor”, de la „Alice în Ţara Minunilor”, „Vrăjitorul din Oz” şi până la trilogia „Stăpânul inelelor” şi „Harry Potter”, avem în faţă personaje pe care nu ne putem împiedica să le admirăm şi iubim. Adevărul este că …

Avem nevoie de eroi!

Cu mai bine de 100 de ani în urmă, Carl Gustav Jung ne vorbea în „Dialectica eului şi inconştientului” despre arhetipuri. „Noţiunea de arhetip derivă din observaţia repetată adeseori că miturile şi poveştile literaturii universale conţin teme bine definite, care reapar pretutindeni şi întotdeauna. Întâlnim aceleaşi teme în fanteziile, visele, ideile delirante şi iluziile indivizilor care trăiesc în zilele noastre”, spunea Jung. Indiferent de zona geografică, de cultura şi civilizaţia căreia îi aparţin, oamenii reflectă prin aceste arhetipuri experienţa umanităţii din milioane de ani de evoluţie. Două dintre aceste arhetipuri împărtăşite de omenirea întreagă sunt eroii şi demonii. Prin intermediul poveştilor, romanelor şi filmelor despre eroi suntem învăţaţi despre ceea ce este bine şi ce este rău şi ni se oferă totodată un model pe care-l putem cultiva şi la vârsta adultă. Nu neapărat împrumutând pelerina lui Superman, ci practicând acele calităţi care ne ajută să fim în comuniune unii cu ceilalţi.

Eroii ne validează valorile morale pe care le împărtăşim cu toţii. O teorie din psihologie susţine faptul că frica oamenilor de moarte îi face pe aceştia să preţuiască mai mult valorile culturale, să fie justiţiari, să îşi dorească răsplătirea binelui şi pedepsirea răului. Gândul la fragilitatea vieţii ne face aşadar să avem nevoie de eroi şi să-i preţuim. Superman, Batman, Spiderman, Iron Man şi mulţi alţii îndepărtează primejdiile şi restabilesc echilibrul. Aceasta reflectă nevoia societăţii de protectori eroici şi admiraţia pentru toţi aceia dintre noi care reuşesc să facă acest lucru prin acţiunile lor – de la poliţişti şi pompieri, până la medici şi militari.

Din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, de la „Odiseea” şi până la „Iron Man”, iubim poveştile cu eroi pentru că aduc speranţă într-o lume plină de suferinţă şi pentru că răspund celor mai puternice nevoi ale oamenilor – de siguranţă, sănătate şi fericire, nădejde, înţelepciune şi justiţie.

Voi ce eroi preferaţi aveţi?