În ultimele decenii, înțelepciunea orientală a început să suscite un interes din ce în ce mai puternic multor categorii de oameni. În lupta cu stresul zilnic, cu ritmul de multe ori prea alert al vieții, mijloacele de cultivare a echilibrului și armoniei ale înțelepților Orientului sunt îmbrățișate de categorii eterogene de persoane. Pentru toți cei interesați să aprofundeze principii pentru o viață cât mai echilibrată recomandăm 3 cărți care ne ajută să înțelegem mai bine înțelepciunea orientală.

În ultimii ani, au apărut pe piață multe cărți care ne vorbesc despre metode pentru atingea unei stări de bine și chiar a fericirii în viața de zi cu zi. „Mica enciclopedie Hygge. Rețeta daneză a fericirii”  sau „Mica Enciclopedie Lykke. În căutarea celor mai fericiți oameni din lume” de Meik Wiking sunt doar două dintre aparițiile relativ recente. Înțelepciunea orientală însă a oferit întotdeauna soluții eficiente pentru cultivarea echilibrului și armoniei, cu rezultate ușor măsurabile. Pentru cei interesați de cultura si spiritualitatea japoneză o carte care le va suscita interesul este „Mica enciclopedie Ikigai: Metoda japoneză de descoperire a scopului în viață”. Autorul acestui volum tradus deja în 29 de țări, Ken Mogi, este unul dintre cei mai apreciați specialiști în neuroștiințe din Japonia. Cu toate acestea cartea sa nu este o lectură dificilă, înțesată cu termeni de specialitate, ci o frumoasă poveste japoneză, despre micile plăceri ale vieții și sensul unei existențe împlinite. După cum explică autorul, ikigai este un cuvânt folosit frecvent în limbajul comun al japonezilor, definind plăcerile și înțelesurile vieții. Nu se referă neapărat la succesul profesional (deși îl poate include și pe acesta), ci la toate acele lucruri care ne fac plăcere, ne oferă un sens și ne fac să ne trezim cu zâmbetul pe buze dimineața.

Sintetizând, ikigai este strâns legat de sentimentul unei vieți care merită trăite. Bineînțeles că acest fapt are repercusiuni și asupra stării de sănătate și a longevității și, deloc întâmplător, speranța de viață a japonezilor este una dintre cele mai ridicate din lume. Ken Mogi prezintă istoriile mai multor persoane care au cunoscut succesul fără să-l caute, prin pasiunea pentru munca lor și dorința de a o face cât mai bine. Ikigai nu este de fapt un simplu termen, ci un etos specific japonez, o filozofie de viață care merită cunoscută. „Ikigai îți poate schimba viața” ne spune autorul. „Poți trăi mai mult, mai sănătos, mai fericit, mai mulțumit și mai puțin stresat. În plus, un derivat al ikigai este că poți deveni mai creativ și poți să ai mai mult succes. Te poți bucura de toate aceste beneficii ale ikigai dacă știi să apreciezi această filozofie de viață și dacă încerci să o aplici în propria ta viață” promite neurologul japonez.

Dacă vrem să descoperim înțelepciunea orientală, una dintre cele mai autorizate surse este Dalai Lama, liderul spiritual al budiştilor tibetani și a unor al unui număr impresionant de volume despre budism sau principalele sale valori. „O minte profundă. Cultivarea înțelepciunii în viața de zi cu zi” este o carte care se adresează tuturor celor „dedicați schimbării lumii prin dezvoltarea propriilor capacități spirituale – indiferent daca sunt sau nu budiști”. Volumul are la bază o serie de prelegeri ținute de Dalai Lama la New York care își propuneau să prezinte conceptele-cheie ale budismului. Existența sufletului sau a sinelui este unul dintre acestea. Dalai Lama oferă o imagine complexă a diversității tradițiilor spirituale, dar și elementele prin care budismul se distinge de acestea. Existența sufletului sau a sinelui, idee-pivot în hinduism, iudaism, creștinism și islam, este negată în budism, care consideră că sinele individual este izvorul suferințelor. „Rădăcina nefericirii noastre o constituie concepția eronată pe care o avem, potrivit căreia posedăm un sine adevărat, care are substanță și este permanent. Însă budismul afirmă că există o cale de ieșire din aceasta confuzie. Aceasta constă în realizarea și dobândirea adevăratei noastre identități: cea care există dincolo de falsele noastre concepții legate de un sine individual și permanent” afirmă Dalai Lama. Liderul spiritual al budiștilor tibetani explică rolul karmei și detaliază modalitățile de identificare a sinelui, ajutându-ne să înțelegem conceptele-cheie ale budismului. Pe de altă parte, Dalai Lama oferă și o serie de recomandări pentru aplicarea în viața de zi cu zi a principiilor budismului.

Lao Tse, folozoful chinez al cărui nume este strâns legat de taoism, este bine cunoscut datorită cărții „Tao Te Ching – Cartea despre Tao si calitățile sale”. O carte mai puțin cunoscută atribuită înțeleptului chinez este un volum cu ce cuprinde principii taoiste pentru o viață trăită în armonie cu sine și cu tot ce se află în jur: „Învățăturile secrete”. Interzise în anumite perioade ale istoriei Chinei și distruse până la ultimul exemplar, „Învățăturile secrete” atribuite lui Lao Tze au ajuns totuși până la noi transmise pe cale orală, datorită discipolilor filozofului. Cartea descrie calea (tao) simplă prin care se poate ajunge la armonie și pace lăuntrică, prin intermediul cultivării virtuților. „Dacă vrei să faci din ele o religie sau o știință vei da greș” avertizează Lao Tze. Învățăturile sale descriu parcursul pe care-l poate urma orice persoană interesată de evoluție spirituală și de atingerea iluminării. Iată un exemplu: „Omul plin de virtuți este precum un prunc, pe care șerpii veninoși nu îl vor mușca, fiarele sălbatice nu îl vor ataca, iar păsările de pradă nu îl vor lovi. Chiar dacă oasele sale sunt moi și mușchii săi sunt slabi, strângerea sa este puternică”. În această carte putem afla detalii despre tao, ca principiu moral sau virtute, despre doctrina non-acțiunii, dar și despre virtuțile modestiei și umilinței, apreciate de filozofia orientală (ca și în creștinism, de altfel).

Voi sunteți interesați de înțelepciunea orientală? Ce cărți ne-ați recomanda pentru a o cunoaște mai bine?

Photo by Banter Snaps on Unsplash