Nicolae Steinhardt, Cultură şi credinţă. Caietele de la Rohia I-III apărută la Editura Școala Ardeleană

Florian Roatiș reunește trei dintre cele patru caiete de la Rohia, care sunt acum cea mai substanțială însumare de date de și despre Nicolae Steinhardt, monahul Nicolae de la Rohia, evreul care s-a creștinat în închisoare, singurul nume citat de Papa Ioan Paul al II-lea în cuvântul său din Bucureștii lui mai 1999.

Steinhardt este privit și astăzi, din păcate, cu o oarecare suspiciune: pe de o parte, de anumite cercuri evreiești, unde coreligionarii săi nu-i iartă trecerea la ortodoxie, la creștinism, și mai ales îngăduința pe care a avut-o asupra unor oameni cu trecut legionar (Mircea Eliade, Constantin Noica, Arșavir Acterian, Emil Cioran), iar pe de alta de Biserica Ortodoxă, din cauza trecerii la creștinism și la viața de monah.

Aceste lucruri trebuie reluate măcar din 10 în 10 ani, pentru că Steinhardt este nu doar o legătură fizică, duhovnicească, între Vechiul și Noul Testament, între iudaism, creștinism și ortodoxie, ci și o punte perfectă între religie și cultură. Era un om puternic animat de duh și în același timp un om de cultură, un eseist libertin cu accente dandy, un om care știa să prețuiască, mai presus de orice, buna poziționare, îngăduința între extreme.

În carte găsim corespondența lui Steinhardt, pagini despre el de la Paleologu, Cioran, Eliade, texte de-ale lui și texte despre el.

O percutantă, uneori amuțitoare, însumare de confesiuni ale autorului Jurnalului fericirii. Precum aceasta:

”În închisoare, m-am bucurat de un tratament frățesc din partea camarazilor legionari. Eu nu vă ascund că mă rog deopotrivă pentru evreii omorâți în pădurea Jilava și pentru legionarii asasinați de pramatia de Carol al II-lea”.

Găsiți cărți de și despre Nicolae Steinhardt aici.