Scris cu forța caracterizantă a dramaturgului și desfășurat scenic printr-o viguroasă precizie  regizorală, romanul se dorește o parabolă moral-estetic-științifică, în care o suită de psihologii atent arhitecturate (feminitatea activistă eco-politic versus cea dezabuzat-sexualizată, conspiraționistul detectiv adhoc, adolescentul autist, deopotrivă masturbant frenetic și reflexiv sagace, academicianul venit din exil în România pentru a experimenta saltul de la roboți la ”mașina integrată în lume”, nu fără maiorul Cucu și tenebroase suspiciuni de rețele oculte de mutilat viitori cerșetori livrați piețelor occidentale) vizează statutul inteligenței artificiale, divorțul dintre cunoaștere și artă, dialogul (posibil ?) dintre știință și cultura sufletului.

Cât despre titlul cărții, el trebuie descoperit de fiecare cititor, potrivit pregătirii și așteptărilor proprii.

buton