Svetlana Aleksievici, Vremuri second-hand, Traducere de Luana Schidu, Editura Humanitas

După ameţitoarea însumare de mărturii despre “Dezastrul de la Cernobîl” şi cruzimile halucinante din “Războiul nu are chip de femeie” şi “Ultimii martori”, Svetlana Aleksievici ne copleşeşte cu o necruţătoare înlănţuire de mărturisiri autobiografice ale omului sovietic.

Necruţătoare, adică paradoxal pilduitoare, feroce, stupefiantă, revoltătoare, incredibilă şi dezarmantă deopotrivă. Nutrind un soi de mistică a suferinţei, „sufletul rus” face în trupul lui „homo sovieticus” – prin retortele diabolice ale comunismului – alchimia celor mai aiuritoare contrarii, transformând delirant dictatura în necesitate, epurările, înfometările şi execuţiile în masă în legitate, ca şi umilinţa în triumf, supunerea în forţă, robia în putere, tortura în extaz ş.a.m.d. Perfectă, deşi piezişă, explicaţie pentru susţinerea lui Putin în Rusia de azi.