Irina Procopiu, Pagini de jurnal (1891-1950), Traducere, note şi comentarii de Georgeta Filitti, Editura Polirom

Meniu copios pentru admiratorii reginei Maria, printre ale cărei doamne de onoare s-a numărat, din 1914 în 1938 autoarea. Fără să aibă suculenţa evocativă a Zoei Cămărăşescu şi în ciuda multelor caiete lipsă, Jurnalul Irinei Procopiu (văduva arhitectului Louis Blanc) este o cronică adeseori ameţitoare a vieţii elitelor politice şi artistice (în special muzicale) din interbelic.

Elisa Brătianu, Martha Bibescu, Nadèje Ştirbei, Maria Cantacuzino şi George Enescu, Veturia Goga şi Nadia Duca sunt personaje ce revin aproape la fiecare pagină. Alături de ele o puzderie onomastică, sute de concerte, seri de muzică şi lectură, cancanuri, revelaţii şi mărturii – picante, înduioşătoare, revoltătoare – de la o Martha Bibescu pentru care Elena Lupescu este „suverana mea”, la scenele de gelozie furibundă ale Marukăi Cantacuzino şi până la secvenţe erotice din panoplia lui Nae Ionescu. Plus seria neagră a umilinţelor de după 1944-47, un dezastru tulburător şi demn fixat memorialistic, ce face pereche cu amintirile lui Alice Voinescu din anii domiciliului forţat.

Dacă ţi-a plăcut recenzia, poţi cumpăra cartea de aici.