Ana Barton, Jurământ de rătăcire, Editura Herg Benet

„Oamenii cu cele mai bune mirosuri din lume sunt bunica, mama, fratele mamei, tatăl fetei mele şi fata mea (…) Fata mea miroase a porumb dulce, crud, deşi ei îi spun mereu că miroase a burtă de căţel. Când se enervează, miroase a pădure, iar când plânge a floarea-soarelui în ploaie. Bărbatul meu miroase a bici în vânt…” Curajul dezarmant al asumării frenetice a feminităţii. Scris jubilativ, trăiri exuberante, fervoarea aducerilor aminte şi un personaj memorabil : Coca, ţigăncuşa devenită insolit membru al familiei şi care ar merita invidia Doinei Ruşti.

Dacă ţi-a plăcut recenzia, poţi cumpăra cartea de aici.