Scriitorul american Scott Fitzgerald obişnuia să spună că „mai întâi iei o băutură, care cere altă băutură care, până la urmă, te cere pe tine!”. Afirmaţia autorului „Marelui Gatsby” descrie destul de exact drumul de la un pahar cu băutură, ocazional, la dependenţă, fenomen atât de întâlnit în lumea artistică încât s-a creat impresia că există o legătură între alcool, droguri şi creativitate.

Hemingway, Fitzgerald, Kerouac, Truman Capote, Dorothy Parker, Chandler şi Cheever, pentru a enumera numai câţiva scriitori, dar şi actori, pictori şi cântăreţi celebri (Janis Joplin, Jimi Hendrix, Jim Morrison, Billie Holiday, Michael Jackson, Kurt Cobain, Elvis Presley) au fost victimele dependenţei de alcool, droguri sau ambele. Faptul că atât de multe nume de artişti din toate zonele – de la staruri pop rock până la laureaţi ai premiului Nobel pentru literatură, cum ar fi Eugene O’Neill şi William Faulkner – au suferit de diverse dependenţe, a condus la concluzia că dependenţa este un atribut al creativităţii. Oamenii de ştiinţă demontează însă această preconceptie. „Dependenţa este o boală şi nu o scurtătură spre succes” spune clar neurologul american David Linden. Şi în mod cert, dependenţele nu au făcut pe nimeni mai talentat. Talentul trebuie să fi existat deja este părerea specialiştilor, care cred că artiştii devin dependenţi din foarte multe motive, însă nu din dorinţa de a-şi stimula artificial creativitatea. Emoţiile puternice, sensibilitatea exacerbată, anxietatea şi chiar gândirea „outside the box”, care presupune şi o altfel de raportare la reguli, nu numai o altfel de viziune asupra lumii, sunt doar câteva dintre cauzele pentru care artiştii devin dependenţi. Iar odată ajunşi în acest punct, odată ce dependenţele au ajuns la „control”, mai mult încurcă decât ajută actul artistic sunt de părere, de asemenea, specialiştii.
„Am încercat să-mi înec regretele, dar nenorocitele au învăţat să înoate. Iar acum sunt copleşită de toate aceste senzaţii plăcute”, mărturisea pictoriţa mexicană Frida Kahlo, care, după ce a suferit 35 de operaţii, a devenit dependentă de tranchilizante şi alcool. Aceasta este o strategie care nu funcţionează pe termen lung atrage atenția şi psihologul american Marc F. Kern, specializat în tratarea dependenţelor. Iar ca dovadă avem chiar vieţile unora dintre cei mai talentaţi scriitori, pictori sau cântăreţi, care au murit prea devreme datorită dependenţelor de tot felul. Oare ce cărţi ar mai fi putut scrie? Oare ce cântece ar mai fi compus sau cu ce alte tablouri ne-ar fi putut încânta sunt întrebările care ne vin spontan în minte.
Voi ce legătură credeți că există între creativitate şi dependența de alcool şi droguri?