Astăzi, pe 24 iulie, poporul francez și noi, toți cei care am crescut citind romanele lui Alexandre Dumas (tatăl), ne scoatem o ipotetică pălărie în fața scriitorului de la a cărui naștere se împlinesc 216 ani. Scriitor extraordinar de prolific, deși este știut faptul că a apelat și la diverși colaboratori – „ghostwriters” le-am spune noi astăzi, Alexandre Dumas este tradus în aproape 100 de limbi, iar personajele create de el și aventurile prin care trec acestea sunt cunoscute de la un capăt la celălalt al Pământului. Bineînțeles că o contribuție importantă în acest sens o au și ecranizările celor mai populare romane ale sale – cel puțin 200, doar până în acest moment.

Alexandre Dumas, nepot al marchizului Antoine-Alexandre Davy de la Pailleterie, general de artilerie, s-a născut pe 24 iulie 1802, în nordul Franței, la Villers-Cotterêts. Bunicul său, Antoine-Alexandre Davy de la Pailleterie, a servit Franța în colonia Saint-Domingue (astăzi Haiti), unde s-a căsătorit cu o sclavă de culoare, Marie-Césette Dumas, care a murit la scurt timp după ce l-a născut pe tatăl scriitorului, Thomas-Alexandre. Bunicul lui Dumas se întoarce în Franța la câțiva ani după moartea soției sale, însă în acel moment sclavia nu fusese abolită, iar tatăl scriitorului a avut de înfruntat prejudecățile legate de culoarea pielii sale. Deși familia sărăcise, Thomas-Alexandre a primit o bună educație, la școli militare. După o ruptură în relația cu tatăl său, Thomas-Alexandre împrumută numele mamei sale, Dumas și accede pe cele mai înalte trepte ale ierarhiei militare. Tatăl scriitorului este primul general de culoare care a servit sub drapelul francez. Alexandre Dumas a crescut cu poveștile despre faptele eroice ale tatălui său, sub comanda lui Napoleon. Din păcate, generalul a căzut în dizgrația liderului francez și a murit când scriitorul nu împlinise încă patru ani. Mama scriitorului nu a beneficiat de niciun ajutor financiar de pe urma soțului ei, astfel încât educația lui Alexandre este una modestă. Și-au păstrat însă legăturile cu aristocrația, ceea ce i-a servit tânărului Dumas după restaurarea monarhiei. Pentru că avea o caligrafie deosebită, la vârsta de 22 de ani, Alexandre Dumas intră în slujba ducelui de Orleans, viitorul rege Ludovic-Filip I.

Ca funcționar în slujba suveranului, Dumas nu se remarcă prin conștiinciozitate, ci mai mult prin pasiunea pentru teatru, pe care-l frecventează intens. În aceeași perioadă a vieții intră în cercurile unor scriitori ca Victor Hugo, Lamartine, Vigny sau Albert Musset și treptat începe să scrie pentru început piese de teatru. „Henric al III-lea şi curtea sa” apărută în 1829 este prima piesă cu care Dumas are un succes impresionant la public. I-a urmat piesa „Antony”, a cărei popularitate a înregistrat adevărate recorduri pentru momentul reprezentării sale. Însă Dumas a iubit întotdeauna un stil de viață care i-a depășit cu mult posibilitățile și a pus creditorii pe urmele sale. Cum în acea perioadă romanul foileton era un element important al culturii populare, iar revistele căutau colaboratori, Dumas se arată dispus să-și încerce norocul în proză. În 1844, publică „Cei trei muschetari”, roman cu care putem spune că scriitorul a dat lovitura. „După 20 de ani” și „Vicontele de Bragelonne” sunt continuări ale aventurilor celebrilor eroi creați de Dumas. Au urmat „Regina Margot”, „Doamna de Monsoreau” şi „Cei patruzeci şi cinci”. „Contele de Monte Cristo” și „Laleaua neagră” sunt alte romane care au avut un succes răsunător la public. Acestea sunt doar câteva dintre volumele reprezentative ale scriitorului, pentru că Dumas a scris în decursul vieții sale peste 100.000 de pagini. Stilul său simplu, cu puternice note de umor și cu o desăvârșită tehnică a construirii tensiunii narative a cucerit imediat cititorii, „iar efectul Dumas” s-a păstrat nealterat peste secole. Bineînțeles că celebritatea a avut și o componentă financiară substanțială. Dumas a fost un scriitor foarte bine plătit, dar faptul că iubea atât de mult locuințele scumpe și femeile (avea la un moment dat 40 de amante) l-a îngropat în datorii. Și-a construit la un moment dat și un castel – Château de Monte Cristo – în Port Marly, care în acest moment a fost transformat într-un muzeu dedicat scriitorului.

O viață printre rânduri: Alexandre Dumas

După lovitura de stat a lui Napoleon al III-lea, Dumas părăsește Franța și se stabilește pentru o vreme la Bruxelles. Spirit aventuros și pasionat de călătorii, scriitorul petrece o vreme și în Rusia și constată că celebritatea romanelor sale ajunsese aici înaintea sa. În 1860, Dumas ia decizia să-l urmeze pe Garibaldi, la Napoli, pentru a detrona familia domnitoare Bourbon. Scriitorul face rost chiar și de arme pentru invazia care va fi biruitoare, iar motivul pentru care este atât de implicat este unul subiectiv: pe lângă admirația pe care o avea pentru Garibaldi, casa de Bourbon îl luase prizonier și îl torturase pe tatăl său, generalul Thomas-Alexandre Dumas, „Diavolul negru”, cum era poreclit. Porecla este oarecum pleonastică, însă probabil cei care au inventat-o au vrut să facă o referire clară la culoarea pielii generalului francez.

Cu toată celebritatea și poziția sa privilegiată, chiar și Alexandre Dumas s-a confruntat cu remarcile rasiste. Scriitorul avea doar un sfert sânge negru, însă era întrebat adesea de cunoscuți despre originile sale. Unul dintre răspunsurile scriitorului a devenit celebru: „Tatăl meu era mulatru, bunicul era negru și străbunicul maimuță. Vezi, domnule, familia mea începe acolo unde a ta se termină” a replicat Dumas unui cunoscut.

Scriitorul a fost căsătorit cu actrița Ida Ferrier, dar în urma nenumăratelor sale legături amoroase a avut mai mulți copii (despre șapte dintre aceștia știm până în acest moment). Alexandre Dumas fiul, autorul romanului „Dama cu camelii”, este cel care a călcat pe urmele tatălui său, cel puțin în ceea ce privește pasiunea pentru literatură. În casa acestuia din Puys și-a găsit sfârșitul scriitorul, pe 5 decembrie 1870, la vârsta de 68 de ani.

Voi ce roman preferați dintre cele scrise de Alexandre Dumas?

(Photo by Kean Collection/Getty Images)