Ispășire”, „Sâmbătă”, „Grădina de ciment”, „Copilul furat” sau „Mângâieri străine” sunt romane cunoscute probabil de majoritatea cititorilor. Coborând în zone tenebroase ale psihicului uman, urmărind pulsiuni erotice deviante, reprimate sau manifestate cu sălbăticie, folosind introspecția pentru a aborda teme dintre cele mai variate și complexe ale lumii de azi sau idei obsedante ale umanității dintotdeauna, utilizând un registru stilistic uneori diferit de la carte la carte, Ian McEwan are un mare dar: este mereu surprinzător și uneori chiar șocant. Să descoperim viața scriitorului care ne-a oferit atâtea momente speciale printre rândurile cărților lui.

Câștigătorul Booker Prize Ian McEwan și unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii britanice s-a născut pe 21 iunie, 1948, la Aldershot, în Marea Britanie. Tatăl său, de origine scoțiană, era sergent în armata britanică, avansat ulterior până la gradul de maior. Ca urmare a acestui fapt, Ian McEwan și-a petrecut mare parte a copilăriei în străinătate, acolo unde tatăl lui era trimis în misiuni, pe vremea Războiului Rece. Germania, Singapore sau Libia sunt câteva dintre locurile copilăriei scriitorului.

Mama sa mai fusese căsătorită o dată, iar copilul din această căsnicie a murit în timpul unei acțiuni din vremea celui de-al doilea război mondial. Un alt copil, rod al legăturii cu tatăl lui Ian McEwan înainte de a divorța de primul soț, a fost dat spre adopție. Scriitorul a fost așadar singur la părinți, dar copilăria sa nu a fost una fericită. Martor al nenumăratelor abuzuri de alcool și violențelor tatălui său, Ian McEwan a vrut adesea să intervină în disputele conjugale, însă a fost împiedicat de fiecare dată de mama sa. La fel ca personajul Briony Tallis din romanul „Ispășire” și mama scriitorului a suferit de demență vasculară.

Pe când avea doar 12 ani, McEwan a trebuit să își părăsească părinții, aflați atunci în nordul Africii, pentru a se întoarce în Marea Britanie la studii. Între 1966 și 1970, McEwan a studiat literatura engleză la Universitatea din Sussex, iar aceasta a fost și perioada când și-a dat seama că vrea să devină scriitor. Pe când se afla la Universitatea East Anglia, unde urma cursurile la master, McEwan a cunoscut un grup de tineri scriitori americani, care au avut o influență covârșitoare asupra sa. Norman Mailer, John Updike, Henry Mellow și Saul Bellow se numărau printre aceștia.

După ce a absolvit masterul în literatură, McEwan a petrecut un an în Afganistan și, cum s-a întors în țară, s-a căsătorit cu Penny Allen, o femeie pe care scriitorul o descrie ca pe-un spirit complet liber. Când l-a cunoscut pe McEwan, Penny era căsătorită și avea două fiice, iar relația dintre cei doi a început imediat după divorțul ei. Iată cum istoria de viață a părinților scriitorului s-a repetat și în cazul acestuia! „Prima mea soție era foarte New Age. Am încercat să mă acomodez cu ea” mărturisea scriitorul într-un interviu pentru Daily Mail. S-au căsătorit în 1982, însă căsnicia lor a durat doar până în 1995. Cu tot spiritul său liber, Penny s-a simțit frustrată de succesul romanelor soțului ei.

Ian McEwan a debutat cu volumul de nuvele „Prima dragoste, ultimele ritualuri”. Cel de-al doilea volum de nuvele, „Printre cearșafuri”, apare în 1978, în același an cu romanul „Grădina de ciment”. Romanul de debut al lui McEwan șochează cititorii nu atât prin temele abordate (incest, moarte, erotism), cât prin stilul a cărui tensiune crește până la limita suportabilului și imaginile cutremurătoare, imposibil de uitat. „Mângăieri străine”, roman nominalizat la premiul Booker, a urmat imediat după volumul de debut. Iar subiectul romanului i-a atras scriitorului și o poreclă pe măsură – Ian Macabre.

O viață printre rânduri: Ian McEwan

Citește mai multe despre “Mângâieri Străine”.

Inocentul”, un thriller psihologic în care dragostea, spionajul și destinul au un loc central în narațiune și „Câinii negri”, roman finalist la Man Booker Prize sunt unele dintre cărțile scrise de McEwan în timpul mariajului cu Penny Allen, terminat cu un mare scandal – Penny a luat cei doi băieți, adolescenți la acea dată și a plecat cu ei în Franța împreună cu noul ei partener. McEwan câștigase deja custodia copiilor, însă Penny nu a ținut cont de acest lucru și a declanșat în presă o campanie împotriva fostului ei soț, catalogată de un judecător ca „vitriolică”.

McEwan s-a recăsătorit cu Annalena McAfee, jurnalist la The Guardian și autor de cărți pentru copii, alături de care se află și astăzi.

Cu „Durabila iubire”, roman publicat în 1997, „Amsterdam”, câștigător al Man Booker Prize și „Ispășire”, care a cunoscut o celebră ecranizare cu Keira Knightley, James McAvoy și Vanessa Redgrave în rolurile principale, Ian McEwan este aproape de apogeul carierei sale.

Tot în această perioadă, scriitorul își descoperă fratele care fusese dat spre adopție în timpul celui de-al doilea război mondial, David Sharp, iar uimitoarea poveste a devenit imediat publică.

La doi ani după ce a publicat „Operaţiunea Sweet Tooth”, un roman cu o structură provocatoare, care îmbină o poveste de spionaj cu una despre scris ca „spionaj al vieții”, McEwan a lansat pe piața cărții romanul „Legea copiilor”, care a surprins prin schimbarea radicală a registrului stilistic. Narațiunea plină de sensibilitate, care are în centru viața unei judecătoare trecute de prima tinerețe confruntată cu cazul dureros al lui Adam (tânăr bolnav de leucemie care refuză tratamentul din cauza convingerilor religioase), este scrisă într-un stil care a amintit multor critici de Dickens. Structurat cu precizia cu care McEwan și-a obișnuit cititorii, romanul impresionează prin abordarea sensibilă și prin multiplele interpretări ale întâmplărilor care marchează destinele protagoniștilor.

Cu fiecare carte altfel, dar mereu el însuși, Ian McEwan este un scriitor care te provoacă să-l descoperi așa cum este – dur, sensibil sau macabru, complex, profund și de fiecare dată cu o scriitură desăvârșită.

Vouă vă place Ian McEwan? Care dintre romanele lui sunt preferatele voastre?