O zi mai mohorâtă nu are nicio legătură cu starea vremii. Ne putem trezi îmbufnați în cea mai însorită și plăcută zi, la fel cum putem avea zâmbetul pe buze în ciuda ploii de afară. O stare de spirit „neguroasă” se poate insinua pe nesimțite, iar motivele pot fi dintre cele mai diverse: e luni, s-au isprăvit zilele libere, la metrou e aglomerație mare – alți oameni la fel de mohorâți – va ploua în week-end, când ne făcuserăm planuri de ieșit și câte și mai câte – motive neimportante luate separat, însă împreună pot avea ca efect deteriorarea stării bune de spirit. Așadar, la întrebarea „De ce ești supărat(ă)?” nici n-am ști ce să răspundem. „N-am nimic. Doar o stare proastă” ar fi probabil răspunsul pe care l-am da. Deci, dacă vă aflați în această dispoziție sufletească, nu vă resemnați. Un antidot pentru mohoreală este și o carte amuzantă, care vă poate schimba imediat dispoziția sufletească. Așadar, este doar o zi mohorâtă? Înveseliți-vă cu aceste cărți!

Scriitorul suedez Jonas Jonasson este unul dintre cei mai amuzanți scriitori contemporani, iar romanele sale pot funcționa cu ușurință ca un remediu contra stresului sau a unei stări sufletești neplăcute. Atenție dacă citiți volumele acestui scriitor în vreun mijloc de transport în comun! S-ar putea să vă simțiți stânjeniți să râdeți în hohote de unii singuri! Un fapt straniu este că Jonas Jonasson s-a luptat el însuși cu o depresie provenită din suprasolicitare. S-a vindecat însă când a devenit scriitor cu normă întreagă. „Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastra și a dispărut” este romanul cu care a debutat Jonas Jonasson.

Parcursul cărții sale după apariția în librării a fost cu adevărat impresionant: „Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastra și a dispărut” a fost cea mai vândută carte din Suedia în 2010, un adevărat fenomen editorial, popularitatea romanului a depășit apoi granițele țării, în 2013 a fost realizată o adaptare cinematografică a poveștii de către regizorul suedez Felix Herngren (nominalizată la Oscar), iar în prezent este anunțată o nouă ecranizare, cu Will Ferrell în rolul principal. Romanul lui Jonas Jonasson este, într-adevăr, foarte ofertant. Allan Karlsson, un bărbat de 100 de ani, care trăiește nu tocmai liniștit într-un azil de bătrâni, este protagonistul cărții. Iar, așa cum spune și titlul, chiar în ajunul sindrofiei prin care urmează să-i fie celebrată aniversarea cu numărul 100, Allan, încălțat cu șoșonii cei mai buni, sare pe fereastră și fuge în lume. Atâta atenție este mai mult decât poate el suporta. Acesta este doar debutul unei aventuri foarte amuzante, pentru că imaginația comică a lui Jonasson pare că nu are limite. Allan Karlsson nu este chiar ceea ce pare la prima vedere. Are un talent mai mult nativ în a combina substanțe explozibile, iar viața sa a fost un șir complicat de aventuri. Printr-o ironie a sorții a ajuns în proximitatea unor influenți oameni de stat ca Stalin, Mao, Truman sau De Gaulle.

Iar acum, la cei 100 de ani ai săi, nu reușește să se țină departe de belele. Să amintim numai că, atunci când fuge din azil, ia cu el o valiză cu 50 de milioane de dolari, bani proveniți din vânzarea de droguri. Bineînțeles, banii nu îi aparțin. Jonas Jonasson a creat prin Allan Karlsson nu numai un personaj amuzant, ci și unul care poate fi citit în cheie simbolică. „Cred că fiecare dintre noi ar trebui să se cațere pe marginea ferestrei o dată sau de două ori în viață” spune scriitorul suedez pentru „The Telegraph” referindu-se la cea mai bună metodă de a scăpa dintr-o situație de viață sufocantă: alegând un drum radical diferit, deschiși oportunităților și apelând la umor. Aceasta pentru că „lucrurile sunt cum sunt și vor fi cum vor fi”.

Pentru cine apreciază umorul negru, englezesc o alegere bună este romanul „Shylock este numele meu” de Howard Jacobson. Apariția acestui volum are o istorie interesantă. Cartea semnată de Howard Jacobson este parte a proiectului „Hogarth Shakespeare”, o inițiativă a editurii britanice Hogarth, care, la 400 de ani de la moartea lui Shakespeare, și-a propus reinterpretarea pentru secolul 21 a pieselor dramaturgului. În acest proiect, preluat în 28 de țări, au fost cooptați scriitori prestigioși. De altfel, romanul lui Howard Jacobson poartă subtitlul „Neguțătorul din Veneția de William Shakespeare reimaginată”.

Titlul romanului, „Shylock este numele meu” este, de fapt, chiar o replică din „Neguțătorul din Veneția” folosită ca motto al acestui volum. Cu umorul său negru caracteristic, autorul britanic realizează o radiografie a lumii contemporane, focalizându-și atenția asupra problemei evreiești, a păstrării identității sau asimilării acestora, a cutumelor specifice. Relația dintre tați și fiice este, de asemenea, pusă sub lupă de scriitor și generatoare de situații tragi-comice. În roman vom găsi integrate și replici din celebra comedie shakespeariană, în contexte pe care le vom considera, cu siguranță, ingenioase.

Suntem convinși că multor cititori li s-a întâmplat, citind variate studii publicate pe site-uri sau în reviste, să rămână uimiți de tematica cercetărilor și de concluziile lor. Volumul semnat de Radu Paraschivescu „Cartea râsului şi a cercetării. Ce se întâmplă cu creierul dacă înveţi cuvinte noi în timp ce faci sex” exact această tematică o pune în discuție. „Unul dintre motivele pentru care am scris Cartea râsului și a cercetării este tocmai respectul pentru cercetarea profesionistă, pentru desțelenirea atât de necesară a solurilor neprietenoase, pentru porțile pe care le poate deschide mintea mereu febrilă a omului. (…) Cu toate acestea, e vital să poți distinge între vizionarism și impostură. Între geniu și șarlatania de ultimă speță”. „Nevoia de a cerne grâul cercetării benefice de neghina escrocheriilor” este așadar un alt motiv care a stat la baza redactării acestui volum, ne spune autorul. Să vedem, mai bine, despre ce este vorba.

Fiecare dintre noi probabil a citit studii care spun, spre exemplu, că „un pahar de vin roşu echivalează cu o oră de sport”, „femeile cu fundul mare sunt mai sănătoase și mai inteligente decât celelalte, „mâncarea e mai sănătoasă dacă e fotografiată înainte de consum”, „îmbrăţişările vindecă răceala şi gripa” etc. Impostura românească și internațională, dar și urmările ei sunt analizate cu umor de Radu Paraschivescu, iar efectul comic este dublu – odată generat de studiul cu pricina, citat în volum, iar apoi de comentariul ironic, inspirat și extrem de amuzant al scriitorului.  Aflăm din această carte că „bărbaţii care se uită la sânii unei femei timp de zece minute zilnic îşi prelungesc viaţa cu cinci ani. Este concluzia la care au ajuns cercetătorii germani în urma unui studiu minuţios”. O metodă oarecum la îndemână, necostisitoare și extrem de plăcută de a adăuga ani buni la viețile noastre! Dar este însă și adevărat? Radu Paraschivescu analizează detaliat studiul cercetătorilor germani, iar lectura cărții sale – știm și fără niciun studiu – ne ajută la sănătate, pentru că râsul alungă stresul. „Sper să vă amuzați. Și, făcând-o, să nu uitați de gândul serios care stă în spatele oricărei cărți comice” spune autorul în Argument. În plină epocă a știrilor false o astfel de lectură este nu numai utilă, ci are și un efect terapeutic. Pentru că astfel de realități ale societății contemporane se pot vindeca doar prin râs.

Pe voi ce cărți v-au binedispus? Ne recomandați câteva titluri?