Cum ar fi dacă, dincolo de cuvinte, care pot amăgi, să putem percepe cu precizie adevăratele sentimente ale celor din jur? Ne-ar fi de folos o astfel de abilitate? Între adevăratele emoții care stăpânesc o persoană și discursul ei pot exista uneori adevărate fracturi. De multe ori spunem ce trebuie, ce vor alții să audă, ce ne avantajează sau ascundem adevărul doar pentru a nu răni. Politicienii ne pot promite cu cuvinte bine alese prosperitatea, în timp ce expresiile lor faciale să susțină contrariul. Managerul firmei ne poate spune că ne are în vedere pentru o promovare, dar chipul său să exprime doar iritarea. Și am mai avea nevoie de zeci de declarații de dragoste dacă am putea descifra spontan expresia acestui sentiment înscris pe fața persoanei iubite? E nevoie doar de informație și exercițiu pentru a ne dezvolta abilitatea descifrării hărții emoțiilor umane. Iar psihologul american Paul Ekman, autor al revoluționarei cărți Emoții date pe față. Cum să citim sentimentele de pe chipul uman, ne poate fi de mare ajutor în acest sens.

Dar cine este Paul Ekman? Unul dintre cei mai influenți psihologi ai secolului 21, inclus de revista „Time” în topul personalităților care au marcat istoria ultimelor veacuri, Ekman este considerat „cel mai mare detector de minciuni din lumea întreagă”. Devenit expertul numărul 1 în psihologia expresiilor faciale, Paul Ekman a studiat mai bine de cinci decenii limbajul nonverbal și expresia sentimentelor de pe chipul uman. În  1967 și 1968, psihologul american a călătorit în Papua Noua Guinee, pentru a studia comportamentul nonverbal al triburilor care trăiau izolate. Faptul că „expresiile faciale sunt înnăscute și universale în cadrul speciei noastre” mai fusese afirmat și până la Ekman, numai că nimeni nu adusese dovezi pentru susținerea acestor afirmații. Lui Paul Ekman îi revine meritul de a fi dovedit acest lucru și de a fi dezvoltat acele instrumente prin care emoțiile sunt detectate cu precizia unei radiografii. Furia, dezgustul sau surpriza, frica, bucuria sau tristețea sunt exprimate la fel și pe chipul unui new-yorkez obișnuit cu folosirea tehnologiilor de ultimă oră, dar și pe fața unui băștinaș din acele triburi din Papua Noua Guinee care nu au depășit ca civilizație perioada Epocii de Piatră.

În 1967, Paul Ekman a început să studieze minciuna. A lucrat cu pacienți din clinici de psihiatrie, care doreau să ascundă adevărul despre realitatea emoțională pe care o trăiau. În general, aceștia susțineau că nu sunt deprimați, pentru a fi externați, iar ulterior se sinucideau. După ce a examinat filmele cu interviurile acestor pacienți date cu încetinitorul, Ekman a descoperit microexpresiile faciale care trădau sentimentele negative intense pe care le trăiau cu adevărat acei pacienți și pe care încercau să le ascundă.

Descoperirile lui Ekman s-au dovedit atât de utile încât savantul a fost contactat de FBI, CIA și alte autorități guvernamentale, de manageri de mari companii, de jucători de poker și soți înșelați. Cum foarte multă lume s-a dovedit interesată să discearnă cât adevăr și câtă minciună se ascund după paravanul bine meșteșugit al vorbelor, Ekman a ținut workshop-uri, conferințe și a scris un număr impresionant de studii despre metoda de interpretare a emoțiilor așa cum este ea revelată pe chipurile oamenilor. În 2009, casa de producție Fox a realizat serialul „Lie to me – Psihologia minciunii”, care a devenit extrem de popular. Este unul dintre puținele seriale inspirate de o lucrare științifică, care a reușit să stârnească un val de entuziasm atât de mare între cei care l-au urmărit.

Cum ne ajută cartea Emoții date pe față. Cum să citim sentimentele de pe chipul uman?

În fiecare clipă, pe chipurile noastre trec, „pe repede înainte”, zeci de microexpresii. Pe unele le conștientizăm, pe altele, din diferite motive, le ratăm. Emoții date pe față ne poate ajuta să învățăm acele indicii care sunt cheia pentru descifrarea adevăratelor sentimente, iar prin aceasta interacțiunile pe care le avem pot fi mai inteligente, mai adaptate situației și cu siguranță mai profunde. Daniel Goleman, autorul cărții „Inteligența emoțională”, este de părere că „oricine va citi cartea Emoții date pe față va deveni mai inteligent în privința vieții sale afective”. Paul Ekman spune foarte clar, chiar în capitolul introductiv din Emoții date pe față că scopul său este acela de a ajuta cititorul „să-și îmbunătățească viața emoțională”. Emoțiile pot fi benefice, ne pot salva viața, dar ne-o pot și distruge. Asta pentru că uneori apar atât de rapid încât conștiința nu participă la evenimentul care declanșează emoția. Iată cât de inutil poate fi reproșul pe care-l auzim adesea: „Dar nu puteai și tu să te stăpânești?” Paul Ekman ne învață să descoperim factorul declanșator al emoțiilor noastre cele mai puternice (pentru că fiecare dintre noi reacționează diferit la aceeași situație) și astfel să ne putem controla mai bine reacțiile. Autorul ne explică modul cum putem modifica factorii care ne generează emoții, dar și cum să limităm apariția episoadelor emoționale distructive, cultivându-le pe cele pozitive. Psihologul american ne ajută să devenim conștienți de emoțiile noastre, de ceea ce le declanșează și de modul în care răspundem emoțional la anumiți stimuli. Anumite gânduri vor înscrie pe fețele noastre anumite expresii, iar Paul Ekman ne învață cum să le descifrăm la alții, dar și cum să ne controlăm voluntar mușchii feței în cazul când dorim ca ceilalți să nu ghicească starea noastră emoțională. Emoții date pe față. Cum să citim sentimentele de pe chipul uman cuprinde și o anexă despre citirea fețelor, utilă celor care vor să-și testeze calitățile native referitoare la capacitatea de a interpreta emoțiile.

„Oamenii vor să fie fericiți; majoritatea dintre noi nu vor să cunoască frica, furia, dezgustul, tristețea sau disperarea decât în spațiul izolat al cinematografului sau între coperțile unei cărți. Și totuși, așa cum voi arăta, nu am putea trăi fără aceste emoții; problema e cum să trăim mai bine cu ele” spune Paul Ekman.

Dacă ni se pare că importanța acordată emoțiilor este una exagerată, să ne gândim doar la cei care trăiesc emoția disperării cu o așa intensitate încât recurg la suicid, la cei care nu pot suporta rușinea și aleg să-și pună capăt vieții sau la persoanele care, din cauza furiei sau, dimpotrivă, a fricii ajung să facă gesturi pe care le regretă toată viața.

Voi credeți că este important să ne înțelegem emoțiile, ce experiențe de viață le declanșează și să știm „să citim” chipul uman?