Ultimele zile de vacanță vin la pachet și cu o ușoară stare de nostalgie. Chiar dacă suntem adulți, simțim, la final de sezon estival, ceva asemănător perioadei în care eram copii și se apropia începutul școlii. Gata! Din nou la treabă! Facem mai mult din ceea ce trebuie și printre picături ceea ce ține de răsfăț. Dar până atunci mai e un pic, așa că să profităm de ultimele zile de vacanță. Și cum pentru iubitorii de carte din comunitatea Cartea de la ora 5 lectura este o plăcere, vă invităm să descoperiți 3 noutăți care sperăm că vă vor face ultimele zile de vacanță mai frumoase.

Aflat pe lista scurtă a premiului Man Booker în 2016, „Lapte fierbinte” de scriitoarea britanică Deborah Levy este un roman care merită descoperit în zilele care au rămas din vacanța de vară. „Lapte fierbinte” este o carte care va plăcea tuturor celor care apreciază romanele centrate pe universul interior al protagonistului și pe detaliul de mare finețe psihologică. „Lapte fierbinte” este însă și un roman dens, profund, scris într-un stil pe cât de precis, pe atât de poetic și încărcat de simboluri. Sofia Papastergiadis, o tânără de 25 de ani, englezoaică după mamă, cu origini grecești după tată este naratoarea poveștii din „Lapte fierbinte”. Autoarea focalizează atenția cititorilor spre viața interioară a tinerei și o relație complicată mamă-fiică. Rose, mama Sofiei, nu poate merge. Este bolnavă sau suferă doar de ipohondrie? Cele două caută vindecarea la clinica privată de fizioterapie a doctorului Gomez, din sudul Spaniei.

Între timp, printr-o acumulare de detalii și notații psihologice cititorii descoperă relația dintre mamă și fiică: Rose a crescut-o pe Sofia singură, iar boala mamei a pus viața fiicei între paranteze. „2015. Almería. Sudul Spaniei. August. Azi mi‑am scăpat laptopul pe pardoseala de beton a unui bar de pe plajă. Îl ţineam la subsuoară şi a alunecat din mapa lui din cauciuc negru (care arată ca un plic), aterizând cu ecranul în jos. Ecranul este spart, dar cel puţin funcţionează încă. Laptopul acela îmi cuprinde viaţa întreagă şi ştie despre mine mai multe decât oricine altcineva. Deci, ceea ce vreau să spun este că, dacă el e terminat, la fel sunt şi eu. Ca screen saver am o imagine cu un cer nocturn violet, presărat cu stele şi constelaţii precum Calea Lactee, al cărei nume provine din latinescul lactea. (…) Cea mai bătrână stea are vârsta de treisprezece miliarde de ani, dar stelele de pe ecranul laptopului meu au numai doi ani şi au fost fabricate în China. Tot acest univers este distrus acum. Şi nu pot face nimic în privinţa asta”. Fragmentul de la începutul romanului conține imaginea simbolică a vieții Sofiei din acel moment – dependență, relații viciate de familie, explorarea sexualității, negarea și în egală măsură căutarea identității sunt doar câteva dintre temele abordate în acest roman de o mare profunzime și scris într-un stil foarte sensibil.

Un volum magnific, pe care îl putem citi acum, la final de vacanță sau oricând, la fel de util adulților, cât și adolescenților este biografia lui „Leonardo da Vinci” de Walter Isaacson. Profesor de istorie la Universitatea Tulane, Walter Isaacson este autorul unor biografii apreciate ale unor personalități culturale, politice sau aparținând zonei științei – figuri care au marcat istoria umanității. Însă biografia lui Da Vinci este considerată de autor un summum al tuturor acestora, grație personalității atât de complexe a artistului și omului de știință italian. „Geniul său a fost unul pe care îl putem înțelege, de la care putem chiar lua lecții. S-a bazat pe deprinderi pe care aspirăm să le îmbunătățim în noi înșine, precum curiozitatea și atenția. Leonardo a avut o imaginație atât de bogată încât cocheta cu fantasticul, ceea ce la rândul nostru încercăm să păstrăm în noi înșine și să cultivăm la copiii noștri” spune autorul. În biografia lui Walter Isaacson descoperim nu numai incredibila și fascinanta personalitate a lui Da Vinci, ci și un model. „E ironic că un om care a trăit acum 500 de ani ne amintește de minunile vieții moderne” spunea Bill Gates despre modul în care este realizat portretul lui Da Vinci în această biografie.

Istoricul britanic Simon Sebag Montefiore este un autor pe care-l citim cu plăcere oricând. Scrierile istorice ca, spre exemplu, „Romanovii 1613–1918” au tensiune dramatică și discurs de roman, în timp ce acțiunea scrierilor de ficțiune are un cadru istoric bine documentat. „Cerul roşu al amiezii” face parte din trilogia Moscova, care mai cuprinde volumele „Într-o noapte de iarnă” și „Sașenka”. Rusia perioadei staliniste este momentul istoric în care se desfășoară povestea lui Benia Golden, unul dintre cei mulți nevinovați care au trait experiența gulagului. În iulie 1942, Benia Golden este trimis în spatele liniilor inamice. Ororile războiului, trădarea și moartea prezentă la fiecare pas dau romanului intensitate maximă. Autorul contrabalansează însă aceste aspecte prin relatarea poveștii de dragoste dintre Benia și o infirmieră italiană pe de-o parte, iar pe de altă parte prin surprinderea idilei fiicei lui Stalin cu un jurnalist aflat pe frontul de est. În romane ca și în scrierile istorice, Montefiore are o apetență pentru detaliul picant. De altfel, au existat istorici care i-au reproșat înclinația pentru observarea faptelor de culise. Cititorii însă, în marea lor majoritate, apreciază acest lucru, care dă culoare scrierilor sale și ne dezvăluie laturile pur umane ale marilor personalități istorice.

Voi ce aveți de gând să citiți în aceste ultime zile de vacanță?

Photo by Florencia Viadana on Unsplash