Pe 1 februarie, Cartea de la ora 5 a împlinit un an de existenţă, numărat în cuvinte frumoase, în pagini devorate şi cărţi adorate, dar celebrat mai ales prin comunitatea de prieteni născută în jurul proiectului nostru. Şi, cum prietenii sunt una dintre binecuvântările vieţii, de la care poţi aştepta, cu sufletul fremătător, bucurii şi lucruri frumoase, şi noi am fost onoraţi să primim de la voi, pe lângă aprecieri, critici constructive şi sprijin cât cuprinde, câteva recomandări preţioase de cărţi. Noi credem că miracolul cărţilor nu poate dăinui decât prin susţinerea plină de iubire a noastră, a tuturor, aşa că ne exprimăm aprecierea amintind şapte dintre cărţile recomandate de prietenii Cărţii de la ora 5!

  1. res_9bbc756cad181548d30986ab2ba02c4c_450x450_fgadDelicate, puternice, captivante, irezistibile, fragile, inteligente sau malefice, personajele feminine din literatură ne-au fost modele, prietene, învăţătoare. Iar atunci când v-am întrebat care este protagonista voastră preferată, Anca Ignea Ivan a răspuns la apel şi ne-a indicat-o pe Clara del Valle Trueba din „Casa spiritelor” de Isabel Allende. Scriitoarea, una dintre cele mai puternice voci literare ale Americii Latine, a dăruit umanităţii, prin capodopera sa, o eroină cu forţă irezistibilă de atracţie şi de inspiraţie: clarvăzătoarea Clara, care a ţinut împreună cu zâmbetul său aerian şi făptura delicată o întreagă familie şi care a concentrat în jurul magiei sale una dintre naraţiunile emblemă ale secolului XX. Nouă nu ne mai rămâne decât să îi mulţumim Ancăi pentru recomandare!

  2. res_7ccf89dc0dff5333fa5288e4f12109c3_450x450_mbacCe faci în seara de Revelion? Ciocneşti un pahar cu cei iubiţi, rosteşti şoptit o rezoluţie de An Nou şi te reîntâlneşti cu prietenii dragi, în intimitatea universului literar. Cel mai fraged moment al anului, marcat de prospeţimea începutului, se petrece cum nu se poate mai bine în compania unei capodopere, iar Maria-Cristina Capotescu ne-a mărturisit că alegea „Cel mai iubit dintre pământeni”. „Dacă dragoste nu e, nimic nu e: cuvintele Apostolului Pavel, cu care romanul se încheie, reiterează eternitatea iubirii, fără de început şi, sperăm noi, fără de sfârşit, dar ultima operă a lui Marin Preda e mai mult de atât: ea pune pe tapet ororile comunismului cu atâta măiestrie, încât a înşelat şi sistemul inchizitorial al cenzurii socialiste. E una dintre cărţile recomandate de prietenii Cărţii de la ora 5 la care merită să te întorci mereu!

  3. res_7083d69e10ebd0260b275bbf2490bb21_450x450_eog1Citim de Revelion, citim seara, citim dimineaţa, citim duminica! Iar într-o fragedă ultimă zi a săptămânii, Vianora Pescaru ne povestea pe Facebook: „Tocmai citesc „Inocenții” Ioanei Pârvulescu și mi se pare că mă delectez cu o lectură fermecătoare”. Nu putem decât să ne bucurăm că literatura română e evocată cu atâta drag de cititori şi că sufletul nostru se regăseşte mângâiat în file autohtone. Cu glas nevinovat de copil sau perspectivă dulce-amară de adult, cea de-a treia carte a Ioanei Pârvulescu ne dovedeşte că inocenţa, bunătatea şi coloritul de miracole al existenţei nu vor dispărea niciodată, atât timp cât le vom prinde şi le vom surprinde în filele unei cărţi.

  4. res_dfaf5c9fcf59e54097d51eb7f1e1fbe4_450x450_hshiLa sfârşit de an recapitulezi momentele frumoase şi cărţile spectaculoase, iar Anna Sofia a răspuns invitaţiei noastre şi ne-a spus că în 2016 i-a plăcut „Cel care mă aşteaptă” de Parinoush Saniee. Perspectiva politică tulburătoare pe care o trăim în prezent şi conflictul care arde mocnit, parcă exact sub picioarele noastre, ne cer să ripostăm deschizându-ne ochii şi mintea, refuzând să înghiţim aşa zise adevăruri servite cu linguriţa şi, bineînţeles, citind. Cartea recomandată de prietena noastră Anna Sofia a fost de două ori interzisă, ceea ce nu i-a pus însă în primejdie statutul de best-seller, fiind cel mai bine vândut roman din Iran. Povestea unei femei care trăieşte, cu trei copii, într-un oraş cutremurat de conflicte politice şi religioase, îţi va arăta o altă faţetă a lumii, una pe care mulţi dintre noi alegem să o ignorăm!

  5. res_6cb949b7f5709d1c4bb04c0c70c801a6_450x450_rug4Sunt cărţi care se citesc şi cărţi care se trăiesc, dar, din păcate, nu într-un sens întotdeauna pozitiv. Este cazul capodoperei „1984” a lui George Orwell, pe care Adrian Zega a citit-o în 1984-1985 şi care i-a adus „înţelegerea”. Discutând despre control şi manipulare politică într-o lume a războiului perpetuu, „1984” nu vrea să devină desuetă, ci câştigă, pe zi ce trece, tot mai multă autenticitate şi actualitate. Trăim de la publicarea sa, în 1949, sub ameninţarea acestui roman pe care optimiştii se hazardează să îl numească „distopie”, în timp ce pesimiştii se tem că este „premonitoriu”. Oricum ar fi, fascinaţia pe care o exercită asupra noastră îi motivează pe deplin includerea printre cărţile recomandate de prietenii Cărţii de la ora 5.

  6. res_ecef8104549e0a4df8fe6f1896a5b1c4_450x450_b96pMulte voci consideră că „Un veac de singurătate” este cel mai mare roman în limba spaniolă, de la Don Quijote încoace, iar Adrian Horceag mărturiseşte cu sinceritate că „m-a dat peste cap total, timp de o săptămână n-am ştiut ce e cu mine”. Îi înţelegem perfect senzaţia: realismul magic al operelor lui Marquez are această putere unică, de a te captiva dincolo de voinţa ta, de a ta face să accepţi irealul nu ca pe o convenţie literară, ci ca pe o parte a realităţii, poate doar imperceptibilă pentru cei mai puţini dotaţi. Saga familiei Buendía, dispusă pe durata a 100 de ani, este cea mai bună dovadă că un scriitor de geniu face ce vrea din tine, te scoate din perimetrul plin de rutină al realităţii şi te propulsează în lumi necunoscute până atunci, dar care devin, de multe ori, mai adevărate decât lumea ta tangibilă, reală. Îi mulţumim marelui Garcia Marquez, dar şi lui Adrian, pentru recomandarea sa!

  7. res_b9c12542bc5c78a395742dbe9d000bdb_450x450_rlj8Întrebaţi fiind ce cărţi v-au schimbat viaţa, ne-aţi indicat cu generozitate titluri câte şi mai câte, iar răspunsul Mariei Botezatu ne-a arătat perfect puterea lecturii, de a ne provoca să ne lărgim orizonturile: „Am recitit, cu bucurie şi emoţie, pentru a treia oară, „Agonie şi extaz”. Şi mă gândesc că aşa a ajuns să-mi placă şi să învăţ italiana şi să-mi doresc să văd Capela Sixtină, Columna lui Traian, Coloseum”. Capodopera lui Irving Stone, despre viaţa lui Michelangelo Buonarroti, posedă puterea cuvântului scris, de a te împinge să îţi depăşeşti limitele, să pleci în căutarea, savurarea şi cucerirea pe cale paşnică, prin cunoaştere, a lumii! Este exact cartea pe care un prieten ne-ar recomanda-o, de aniversarea noastră!

Vă mulţumim tuturor, celor citaţi şi celor pe care nu am avut loc să îi amintim aici, dar care ne sunteţi la fel de dragi, pentru faptul că ne-aţi fost aproape în acest prim an şi că aţi acceptat să împărtăşiţi cu noi cel mai intim dar: recomandările voastre de carte!